În ultimele zile slujitorii din presa lui Plahotniuc și Filat s-au apucat să compare protestele organizate de către Platforma Civică Demnitate și Adevăr și cele ale partidelor conduse de către Dodon și Usatîi.
De fapt acesta a și fost scopul celor care dirijează acțiunile lui Usatîi și Dodon. De a încerca să preia, iar dacă nu vor putea, să compromită cele mai ample și sincere acțiuni de protest de la perioada în care s-a luptat pentru independență.
Eu nu mă voi opri prea mult asupra motivelor care au făcut ca Usatîi și Dodon, absolut nestingheriți, să se apuce acum să protesteze în fața Parlamentului. Este mult prea evident ce se întâmplă, de ce, și cine sunt actorii implicați.
Voi vorbi însă despre ce am trăit în ultimele trei săptămâni. Când începând cu 6 septembrie o sută de mii de oameni au venit în centrul capitalei din toate colțurile țării, plătindu-și drumul, stând câteva ore în soare fără a le oferi cineva apă sau ai distra de la microfoane. Ce s-a întâmplat după, când sute de persoane au rămas în PMAN, s-au apucat să-și instaleze corturi, să-și improvizeze bucătării, farmacii, wc-uri și o scenă.
Apoi în următoarea săptămână aceiași cetățeni au donat peste jumătate de milion de lei, au venit să facă voluntariat la bucătărie, la farmacie, în ceea ce a devenit Orașul Demnității. Cum mii de cetățeni, de mai aproape sau mai departe de Chișinău, au venit cu oale de mâncare, cu apă, saltele, perne și haine calde. Cum prin propriile lor forțe, cetățenii și-au creat un Oraș al Demnității pe care îl întrețin și cresc zi de zi.
Iar de cealaltă parte, avem un alt tip de organizare, cu tiruri care au „acostat” într-o joi seară în fața Parlamentului, pline de corturi militare, cu saltele scumpe, bucătării de campanie, mese din lemn, mega-scenă, un led uriaș și bucate cumpărate sau gătite pe loc. Abia după 3 zile a venit și protestul. Cu sute de autobuze plătite, cu pachete de mâncare și sticle cu apă pentru „protestatari”, cu remunerări mai mici pentru cei care au venit la Chișinău și mai mari pentru cei care se vor instala în fața Parlamentului.
Avem un protest creat și întreținut protestatari și un alt „protest”, creat și întreținut de organizatori. Dacă în PMAN există Platforma DA și Consiliul Marii Adunări Naționale pentru că există și protestatari, atunci în fața Parlamentului există „protestatari” pentru că există Dodon și Usatîi, bani și multă bunăvoință din partea celui care diriguiește Moldova.
De o parte avem un protest la fel de real ca Uniunea Europeană, iar de cealaltă, o creatură artificială, la fel ca Uniunea Vamală.
Moldova este un stat captiv, în care aproape totul era controlat până ieri, mai puțin protestele. De ieri iată însă că se încearcă a fi luat în captivitate până și spiritul protestatar.
Alex Cozer