Șeful NATO Jens Stoltenberg a lansat o invitație la dialog Rusiei, în speranța că, dacă există comunicare între Kremlin și Alianță, momentele de tensiune între cele două tabere vor fi mai puține sau dezamorsate mai repede.
Deși nu este prima oară când Stoltenberg face astfel de declarații, faptul că ele vin după ce președintele ales al SUA Donald Trump a stabilit, într-o convorbire telefonică cu Vladimir Putin, să întărească relațiile dintre cele două țări, a stârnit numeroase comentarii în presa internațională despre cum va arăta Alianța Nord-Atlantică în era Trump.
„Mesajul NATO a fost că noi ne dorim un dialog cu Rusia. Este cel mai mare vecin al nostru și, în mod special, când tensiunile ating cote înalte și întâlnim diferite probleme de securitate este bine să avem un dialog”, a apreciat secretarul general al NATO, citat de Arab News
Cu toate acestea, problema anexării Crimeei de la Ucraina rămâne un punct fierbinte în cadrul discuțiilor dintre cele două părți.
„Nu vom accepta niciodată violarea integrității teritoriale și a suveranității Ucrainei”, a mai spus Stoltenberg.
Vocea sa a fost dublată și de cea a ministrului Apărării din Germania, Ursula von der Leyen, care a declarant sec: „Este important să nu ne uităm principiile”.
În doi ani și jumătate de la anexarea peninsulei ucrainene, Rusia a mutat un adevărat arsenal în zonă, iar Kremlinul susține că teritoriul este unul rusesc și nu poate fi supus negocierilor internaționale.
Stoltenberg speră totuși ca atașații speciali ai NATO și ambasadorul Rusiei pe lângă Alianța Nord-Atlantică, Alexander Grushko, să se poată întâlni curând în formatul Consiliului NATO-Rusia.
În convorbirea telefonică cu Donald Trump, șeful statului rus a cerut „o normalizare a relațiilor dintre cele două părți și o cooperare cât mai largă pe diverse teme”.
În 2014, SUA și UE au aplicat o serie de sancțiuni economice împotriva Rusiei, ca răspuns la anexarea peninsulei Crimeea și a implicării Moscovei în declanșarea crizei din Ucraina.
Între timp, occidentalii au strâns și alte acuze la comportamentul militar al Rusiei în diverse teatre de operațiuni, așa cum ar fi cel din Siria.
„Să nu uităm și că Rusia poartă responsabilitatea dramei umanitare din Alep, unde 250.000 de oameni sunt amenințați cu moartea prin înfometare”, a punctat ministrul german al Apărării, referindu-se la asediul orașului sirian, în care Rusia ajută trupele guvernului de la Damasc să cucerească o parte de oraș ocupată de forțele armate ale opoziției.