Decizia Curţii Supreme de Justiţie de a suspenda procesul celor 15 actuali şi foşti judecători care ar fi implicaţi în schema de spălare a 20 de miliarde de dolari din Rusia şi de a-l transmite la Curtea Constituţională înseamnă că persoana care a pus baza fraudei financiare va fi judecător în propria cauză. De această părere este liderul Partidului Platforma Demnitate şi Adevăr (PPDA), Andrei Năstase.
Liderul protestatar care a deconspirat acum câţiva ani schema spălărilor de miliarde prin justiţia moldovenească afirmă că preşedintele Curtea Constituţională Alexandru Tănase ar trebui să stea pe banca acuzaților, dar a ajuns „judecător în propria sa cauză”.
„Am ajuns să o vedem și pe asta. Cel ce a pus fundamentul spalatoriei rusești de 20 de miliarde de dolari, va fi judecător în propria sa cauză. În loc să stea pe banca acuzaților alături de judecătorii infractori, el va prezida Înalta Curte Constituțională, la fel cum odinioară Micu prezida CSM-ul, în loc sa stea alături de cel pe care l-a determinat la crimă”, afirmă Năstase.
Potrivit liderului PPDA, Republica Moldova va fi o țară prosperă doar cu un „procuror european, căruia să-i asigurăm libertatea deplină”.
„Pentru viitorul acestei țări suntem condamnați să continuăm să muncim, să luptam și, împreună cu cei mai de calitate, integri și profesioniști. Oameni ai acestui pământ, să preluăm puterea. Să aducem un procuror european, căruia să-i asigurăm libertatea deplină. Altfel, suntem pierduți”, se mai arată în mesajul lui Andrei Năstase.
Declaraţia vine în contextul în care preşedintele Curţii Constituţionale, Alexandru Tănase, fost deputat şi fost ministru al Justiţiei, a jucat un rol important în schema de spălare a circa 20 de miliarde de dolari (dosarul Laundromatului rusesc) prin intermediul instanţelor din Republica Moldova.
Mai exact, Alexandru Tănase a promovat, pe timpul când era ministru, un proiect de lege prin care a fost plafonată taxa de stat chiar în ajunul spălării miliardelor prin sistemul judecătoresc din Republica Moldova. La propunerea lui Tănase, cu patru luni înainte de apariţia primei ordonanţe care viza sume mari din Federaţia Rusă, a fost modificată legislaţia în vederea stabilirii unui plafon la achitarea taxei de stat în instanţă, scrie jurnal.md.
Dacă ar fi fost în vigoare vechea lege, spălările de bani ar fi fost mult mai dificile, în condițiile în care statul ar fi urma să primească peste jumătate de miliarde de dolari din această taxă.
Astfel, dacă până în mai 2010 reclamanţii erau obligaţi să achite, la adresarea în instanţă, 3% din valoarea acţiunii, după această modificare taxa de stat a fost stabilită la maximum 25 de mii de lei, în cazul persoanelor fizice, şi de 50 de mii de lei, în cazul persoanelor juridice.