Institutul de reflecţie Carnegie Europe a realizat o paralelă între procesele de reformare din Ungaria, România și Republica Moldova, ţări est-europene, ajungând la concluzia că românii sunt singurii care au forţat schimbarea clasei politice prin votul din noiembrie. În schimb, maghiarii nu reacţionează atunci când Viktor Orban calcă în picioare democraţia, iar moldovenii au ratat şansa de a-şi accelera tranziţia de la un stat comunist la democraţie.
Cu toate că nu este membru UE, în iunie 2014 Guvernul de la Chişinău a semnat un acord de asociere cu Bruxellesul. Asta a adus Moldovei ample beneficii economice şi comerciale, printre altele. Mai presus de orice, acordul ar fi trebuit să dea elitelor politice din Moldova şansa de a consolida democraţia fragilă şi să schimbe încet cultura politică, se arată în analiza celor de la Carnegie Europe.
Analiștii scriu că, cu toatea acestea, liderii moldonevi nu au profitat de acea oportunitate. Coaliţia pro-europeană a fostului premier Iurie Leancă nu a înţeles cum acordul de asociere cu UE putea accelera transformarea politică şi economică a Moldovei. În schimb, o cultură a ciondănelii, corupţiei, interesului personal şi a cinismului a câştigat.
Ce cadou pentru Rusia. De mai bine de două decenii, Kremlinul sprijină naţionaliştii proruşi din regiunea separatistă Transnistria. Acest conflict îngheţat a avut un efect istovitor asupra politicii din Moldova. Însă, în final, corupţia şi lipsa de disponibilitate a clasei politice de a transforma ţara sunt principalele piedici care au ţinut Moldova pe loc.
Organizaţiile societăţii civile sunt disperate. Şi, pentru că guvernul român a facilitat acordarea cetăţeniei pentru moldoveni (dintre care majoritatea vorbesc româna), mulţi tineri au plecat să muncească în alte ţări din UE.
Poate că aceşti cetăţeni moldoveni vor imita ceea ce au făcut românii atunci când au votat pentru schimbare şi l-au ales pe Iohannis. Fără puterea populară, schimbarea nu se va produce, iar transformarea nu va fi completă. Într-adevăr, tranziţia ar putea fi inversată, se mai arată în analiză.