Procurorul european trimis în Republica Moldova pentru a ajuta autorităţile să lupte contra corupţiei este român. Delegaţia UE la Chişinău a prezentat-o marţi pe Mariana Alexandru, procuror cu o vastă experienţă în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie din România, Centrului Naţional Anticorupţie (CNA) şi Procuraturii Generale a Republicii Moldova.
Într-un comunicat al CNA se menţionează că expertul a fost selectat de Delegaţia Uniunii Europene în urma mai multor demersuri ale CNA, adresate misiunilor diplomatice, în care se solicita asistenţă în domeniul investigării infracţiunilor economico-financiare. Reiese că CNA a solicitat asistenţă externă în investigarea furtului unui miliard de dolari din sistemul bancar al ţării după ce, în luna mai 2015, în cadrul unei şedinţe speciale a Parlamentului, şeful CNA, Viorel Chetraru, menţiona, pe un ton dur, de la tribuna Parlamentului, că „CNA are mai multă informaţie în acest caz decât se conţine în raportul companiei „Kroll” (companie străină contractată pentru a face lumină în acest caz)” şi că „avem nevoie de experţi de aici şi de la Banca Naţională a Moldovei, care să ofere concluzii şi nu rapoarte beletristice de genul Kroll”.
Atribuţii
În ceea ce priveşte atribuţiile Marianei Alexandru, pe parcursul misiunii sale în Moldova, în comunicatul CNA se menţionează că acestea se referă la „organizarea unor ample deliberări cu beneficiarii proiectului, Procuratura şi CNA, în vederea aplicării celor mai bune practici din legislaţia internaţională”. Preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, a enunţat, însă, o altă listă de atribuţii pentru expertul european anti-corupţie: va examina modul în care instituţiile de stat luptă cu fenomenul corupţiei şi, pe lângă consiliere şi monitorizare, procurorul român va revizui şi unele dosare. El nu a precizat, însă, care anume. În opinia unor jurişti de la Chişinău, legislaţia moldovenească nu permite implicarea unor cetăţeni străini în investigarea unor dosare aflate pe rol în Moldova. Ori, Mariana Alexandru nu a dobândit şi nici nu a solicitat, deocamdată, cetăţenia Republicii Moldova.
În România, Mariana Alexandru a instrumentat dosare de corupţie precum cele ale lui Cătălin Voicu, Monia Ridzi şi Adrian Năstase. Tot ea a iniţiat dosarul „Gala Bute” în care urma să se afle implicarea Elenei Udrea. Ea a beneficiat de susţinerea publică a Ambasadei SUA de la Bucureşti în scandalul din octombrie 2013, când ministrul român al Justitiei a încercat înlocuirea ei de la şefia unei secţii a DNA.
Cu tobele şi lighenele la CNA
Venirea Marianei Alexandru la CNA a coincis cu acţiunea de pichetare a acestei instituţii de către manifestanţii care protestează de 10 zile în centrul Chişinăului „contra corupţiei, oligarhilor şi mafiei de la guvernare”. După câteva minute de scandări gălăgioase cu vuvuzele, tobe, lighene şi butoaie în faţa instituţiei, liderii-protestatari au fost primiţi de şeful acestei instituţii, Viorel Chetraru. Aceştia i-au cerut demisia. Chetraru a spus că nu va demisiona şi a încercat să-i convingă pe protestatari că CNA, reieşind din instrumentariul disponibil, şi-a făcut datoria în investigarea dosarelor de rezonanţă.
Miercuri, dis-de-dimineaţă, protestatarii gălăgioşi au pichetat Reşedinţa de Stat a preşedintelui în cadrul acţiunii „trezirea preşedintelui Timofti”, iar în a doua jumătate a zilei vor picheta sediul Guvernului, acolo unde membrii Cabinetului de Miniştri se vor întruni în şedinţă. Pentru duminică, 20 septembrie, organizatorii manifestaţiei de protest au anunţat un „marş automobilistic” şi se aşteaptă anunţarea grevei generale. „Autorităţile refuză să execute revendicările noastre, aşa că vom amplifica protestele şi acţiunile noastre”, a anunţat unul din liderii-protestatari, Andrei Năstase. Manifestanţii au cerut repetat autorităţilor convocarea imediată a unei şedinţe a Parlamentului cu participarea reprezentanţilor protestatarilor. „Vom picheta în ziua şedinţei sediul Parlamentului pentru a solicita participarea la şedinţă”, a spus Andrei Năstase.
Naşul şi finul contraatacă: „Prindeţi hoţii!”
Preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, s-a declarat „confuz” în ceea ce priveşte cerinţele protestatarilor: „Revendicările protestatarilor nu mai sunt rezonabile. Ei vor demisii în lanţ. Trebuie să înţelegem că acest Guvern activează doar de 45 de zile şi n-a reuşit să le facă pe toate. Dar este în proces de multe începuturi”, a menţionat Candu. Iar naşul său de cununie, prim-vicepreşedintele Partidului Democrat, controversatul om de afaceri Vlad Plahotniuc (ţinta tuturor discursurilor tăioase rostite de liderii-protestatari), a declarat, în cel de-al treilea interviu acordat pe parcursul carierei sale politice (interviu acordat portalului tribuna.md), că „în spatele protestelor din Piaţa Marii Adunări Naţionale stau nişte păpuşari, hoţi, speculanţi şi oligarhi” – liderul PLDM, Vlad Filat, numindu-l pe Vlad Plahotniuc „păpuşar” şi „oligarh” în timpul unei dispute publice. În interviul citat, Plahotniuc a chemat autorităţile să finalizeze „cât mai rapid negocierile cu FMI”, să „lămurească în mod credibil ce s-a întâmplat la „Banca de Economii”, să vină cu soluţii de recuperare a banilor şi să fie pedepsiţi vinovaţii”.
Mai mult, finul său, Andrian Candu, şeful Legislativului, a declarat recent că are „o soluţie pentru a curăţa justiţia de persoane corupte”. El a spus că dacă ar fi după el, ar scoate toţi judecătorii din sistem şi i-ar supune unui test de integritate în faţa societăţii civile şi a experţilor internaţionali. La nivelul percepţiei generale, declaraţia a sunat cinic. Presa a scris în repetate rânduri că naşul său, Vlad Plahotniuc, şi-ar fi subordonat justiţia, inclusiv CNA, şi Procuratura Generală prin persoanele docile „trimise” la conducerea acestor instituţii.
„Am o idee – să facem o chestiune mai revoluţionară. Societatea nu are încredere în judecători. Eu i-aş scoate pe toţi în afara sistemului… Pe toţi 480 de judecători. Aş face o evaluare cu societatea civilă şi experţi internaţionali dacă trebuie. E la limita legalităţii şi constituţionalităţii. Dacă trebuie, aş schimba şi Constituţia. Ei deja şi-au primit acreditare pe toată viaţa. Dar, să treacă printr-un test de integritate. Să explice de unde are maşina, de unde are averea. Apoi, dacă trece testul primeşte reconfirmarea de judecător. S-ar putea jumătate din ei să nu-i mai reconfirmăm. Atunci ca să diluăm din acest sistem corupt o soluţie ar fi să alegem judecători populari sau onorifici. Astfel o să se schimbe sistemul”, a menţionat Candu la un post de televiziune despre care s-a scris că ar fi subordonat politic tot PD.
Laura Ştefan: „Politicienii nu vor renunţa uşor la controlul instituţiilor de aplicare a legii”
„Voinţa politică şi depolitizarea instituţiilor de drept sunt cele mai importante puncte în lupta cu flagelul corupţiei”. Este declaraţia făcută la Chişinău de expertul anticoruţie din România, Laura Ştefan, la un forum specializat la care au participat şi reprezentanţii Delegaţiei Uniunii Europene în Moldova. Potrivit ei, politicienii nu vor renunţa uşor la controlul instituţiilor de aplicare a legii. „Au şi motive!”, a precizat Laura Ştefan.
Anterior Secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, a declart că Moldova este un stat „pe marginea prăpastiei, capturat de oligarhi”. Oficialul le-a recomandat autorităţilor de la Chişinău să implementeze reforme şi să le ofere moldovenilor posibilitatea de a trăi într-o ţară fără corupţie.
Gâlceavă între neamuri
Procurorul municipiului Chişinău, Ion Diacov (fratele preşedintelui de onoare al PD, deputatul Dumitru Diacov), a recunoscut la o recentă conferinţă de presă că principala problemă în sistemul justiţiei este „corupţia despre care vorbesc şi boshetarii, şi conducătorii marilor state”. Ion Diacov a sugerat că procurorul general ar tolera actele de corupţie din sistem: „În discuţia cu acesta i-am spus despre fostul meu adjunct de care sunt convins că a fost implicat în acte de corupţie. Corneliu Gurin mi-a spus că toţi sunt corupţi şi, mai în glumă mai în serios, mi-a propus să facem schimb de adjuncţi”, a declarat procurorul Ion Diacov. Acesta l-a acuzat pe procurorul general, Corneliu Gurin, că ar fi uzurpat în ultimii cinci ani puterea de stat, deoarece instituţia a funcţionat fără colegiu, care ar verifica activitatea instituţiei.
Efectul „Saakaşvili”
Potrivit Raportului „Economic Freedom of the World 2015”, Moldova se clasează pe poziţia 103 din totalul de 157 de state monitorizate în ceea ce priveşte libertăţile economice. Experţii au identificat o legătură directă între diminuarea nivelului corupţiei într-un stat şi îmbunătăţirea acestui indicator: Georgia, cu trecut sovietic ca şi Moldova şi la fel bântuită de separatism (mult mai agresiv decât Moldova), se clasează pe locul 11 în topul „Economic Freedom of the World 2015”.
Potrivit Raportului Competitivităţii Globale (2014-2015), realizat de „World Economic Forum”, Republica Moldova are cea mai coruptă justiţie din lume – locul 144 din 144 de state monitorizate. Georgia s-a clasat în acest top pe poziţia 36 – în regres faţă de perioada aflării lui Mihail Saakaşvili la conducerea ţării cânt a ajuns pe poziţia 23.
Vitalie Călugăreanu, DW-Chişinău