Grupul rus Gazprom a început luni să vândă gaze naturale la licitaţie în Europa, oferind clienţilor o alternativă la sistemul său controversat al contractelor pe termen lung, în ideea de a-şi consolida statutul de principal furnizor de gaze naturale al vechiului continent.
Compania controlată de statul rus va încerca să găsească, până la data de 10 septembrie, cumpărători pentru o cantitate de 3,24 miliarde metri cubi de gaze naturale repartizată în 127 de loturi cu livrare în nord-vestul Europei pentru iarna lui 2015/2016, se arată în documentele publicate pe pagina de Internet a Gazprom Export. Preţul va fi stabilit în urma licitaţiei. O serie de companii europene şi ruseşti, precum Vitol, E.ON, Engie, Goldman Sachs, Glencore şi Novatek, se numără printre posibilii ofertanţi, a declarat directorul Gazprom Export, Elena Burmistrova.
Chiar dacă este vorba de o cantitate foarte mică faţă de exporturile totale ale grupului, estimate la 158 de miliarde de metri cubi pentru acest an, este vorba de un pas simbolic pentru Gazprom, care până acum a utilizat cu precădere contractele de vânzări pe termen lung în care preţul gazelor naturale este legat de preţul petrolului şi în plus clienţii se obligă să achiziţioneze un anumit volum minim de gaze naturale. În ultimii ani însă Gazprom a fost nevoit să ofere unele concesii celor mai mari clienţi ai săi, care graţie unor negocieri sau proceduri de arbitraj au obţinut reducerea preţului prevăzut în contracte datorită includerii preţurilor de pe piaţa spot în formula de calcul.
„Piaţa europeană a gazelor naturale se schimbă constant şi vrem să testăm această nou formă de comerţ cu gaze naturale pentru a vedea care sunt avantajele pe care le poate aduce atât vânzătorului cât şi cumpărătorilor”, a declarat directorul general adjunct de la Gazprom, Alexander Medvedev. Acesta a apreciat totuşi că preţul gazelor naturale rezultat în urma licitaţiei va fi mai mare decât cel inclus în contractele pe termen lung. Preţul mediu perceput de Gazprom pentru gazele naturale livrate în 2015 este cuprins între 235 şi 242 de dolari pentru 1.000 de metri cubi.
Comisia Europeană a acuzat Gazprom, care generează mai mult de jumătate din veniturile sale în Europa, că profită de poziţia sa dominantă în Europa de Est pentru a majora preţurile cu până la 40%. Medvedev a precizat că organizarea de licitaţii nu reprezintă un răspuns la ancheta demarată de Comisia Europeană ci intenţia de a vedea dacă noul mecanism va funcţiona. „Am putea discuta despre extinderea acestui instrument în viitor după ce primul test se va încheia. Având în vedere că piaţa a dezvoltat o astfel de modalitate pentru vânzarea de gaze de şist cred că perspectivele sunt bune”, a spus Alexander Medvedev.
Gazprom asigură o treime din necesarul de gaze naturale al Europei însă în contextul crizei din Ucraina Europa vrea să-şi reducă dependenţa de Rusia prin diversificarea surselor de aprovizionare.