Efectul Putin asupra leului moldovenesc şi a economiilor post-sovietice

by Genko Genko
Distribuiti mai departe...

Rubla rusească nu se numără printre cele mai slabe cinci monede ale momentului, deși a ieșit din 2014 în scădere cu 41% față de dolar, afectate în mod drastic fiind de fapt hryvna ucraineană, rubla belarusă, lariul georgian, manatul azer și leul moldovenesc.

Astfel, cel mai puțin performante valute din acest an se dovedesc a fi ale unor țări incluse încă în sfera de putere a Moscovei. Deși motivele devalorizării diferă de la stat la stat, în spate se observă aceeași influență a crizei economice din Rusia și a politicii agresive a Kremlinului.

Citeşte şi: Leul moldovenesc își continuă aprecierea; Cotațiile BNM pentru miercuri

Câtă vreme țările post-sovietice, chiar și cele care nu agreează stilul liderului de la Moscova, sunt interconectate economic, întotdeauna vom avea astfel de crize în cascadă, susține editorialistul Leonid Bershdisky, într-o analiză Bloomberg.

Ucraina, victimă sigură
Moneda din Ucraina este în mod clar cea mai afectată de pierderea terenului în fața dolarului american, înregistrând un declin de 11 procente doar de la începutul acestei săptămâni.

Răspunsul Băncii Naționale a Ucrainei a constat doar în impunerea măsurilor de control al capitalului, interzicând băncilor să acorde împrumuturi jucătorilor de pe piața valutară și stabilind un plafon maxim de plată în avans de 50.000 de dolari.

Spre deosebire de celelalte patru economii ex-sovietice, Ucraina are în spate o multitudine de cauze care au generat devalorizarea rapidă a monedei naționale.

În primă fază, procesul s-a declanșat după ce Rusia a anexat paradisul turistic al țării, Crimeea, și s-a accelerat pe măsură ce conflictele armate au izbucnit în estul Ucrainei, una dintre zonele puternic industrializate din țară.

În noiembrie 2014, datele FMI arată că exporturile Ucrainei atingeau valoarea de 4 miliarde de dolari, în scădere cu 1,6 miliarde față de anul precedent.

Atitudinea Băncii Naționale a Ucrainei este însă una inertă și de neînțeles în condițiile în care rezervele valutare s-au diminuat treptat, iar cursul oficial nu are nicio valoare în fața ratei de schimb de pe piața neagră, crede Bershdisky.

Citeşte şi: (FOTO și VIDEO) BCE a lansat o nouă bancnotă euro; Este mai sigură și greu de falsificat

Odată cu liberalizarea cursului de schimb, făcută la recomandarea FMI, în Ucraina s-a declanșat și o goană după valută, pe fondul incertitudinii organismelor cu rol de reglare a pieței valutare.

Poate doar fondurile suplimentare de la FMI, ce urmează să intre în Ucraina în cursul săptămânilor viitoare, vor reuși să echilibreze rezerva valutară a băncii centrale și să elimine absurdul plafon impus tranzacțiilor în valută.

Moldova, marea perdantă
În cazul monedelor naționale din Republica Moldova, Azerbaidjan și Georgia, devalorizarea a venit doar în urmă declanșării situației conflictuale din zonă.

Leul moldovenesc a pierdut teren în fața dolarului într-o singură săptămâna mai mult decât a făcut-o în tot anul 2014. Economia țării este afectată de un profund dezechilibru structural.

70% din bunurile de consum de pe piața din Moldova provin din import, balanța comercială fiind astfel dezechilibrată.

Un factor cu rol de echilibru l-au jucat moldovenii plecați la muncă în străinătate, aceștia aducând în țara în cursul anului trecut peste 1,6 miliarde de dolari.

Însă, pe măsură ce Rusia a fost afectată de sancțiunile impuse de către Occident, valoarea veniturilor aduse de muncitorii moldoveni a scăzut cu 20 de procente, mulți dintre aceștia având contracte de muncă în Rusia.

Exporturile către Rusia s-au înjumătățit în cursul anului 2014, ca urmare a presiunii puse de Moscova pe oficialii de la Chișinău de a renunța la politica pro-europeană.

Citeşte şi: Premierul Marii Britanii: Republica Moldova este în pericol, trebuie apărată de Rusia

Peste toate aceste probleme, intervenția Băncii Naționale a Moldovei de a salva de la faliment trei bănci comerciale a afectat rezerva valutară a țării. Opoziția de stânga descrie operațiunea ca o imensă spălare de bani.

Rezervele valutare ale Moldovei se cifrează acum la 2 miliarde de dolari, cel mai scăzut nivel din 2011 până în prezent. Chiar dacă în ultima săptămână, leul s-a apreciat considerabil faţă de euro şi dolar, se aşteaptă ca în scurt timp să înceapă din nou devalorizarea monedei naţionale, continuând cu siguranță, deoarece măsurile luate de BNM sunt doar de moment şi nu vor putea menţine leul la o valoare acceptabilă prea mult timp.

Petrolul, păcăleala azerilor
Pentru oficialitățile din Azerbaidjan problema rezidă în statutul de exportator de petrol al țării. În 2011, reprezentanții băncii centrale au optat pentru menținerea unui curs fix de schimb în raport cu dolarul, dar odată cu prăbușirea pieței de energie acesta s-a dovedit a fi imposibil de menținut.

Fenomenul a fost accentuat și de păstrarea Rusiei ca singura piață de export pentru produsele din Azerbaidjan, în ultimul trimestru exporturile înregistrând o scădere cu 30 de procente.

Georgienii au beneficiat în cursul anului trecut de o creștere a exporturilor de produse alimentare pe piața din Rusia, pe măsură ce Moscova a redus cererea de fructe și legume din Republica Moldova.

Citeşte şi: Gaburici, despre embargourile Rusiei pentru Moldova: „Au un caracter politic”

În același timp însă, Georgia a pierdut aproape jumătate din piața ucraineană, pe măsură ce conflictul cu Rusia a afectat și mai mult puterea de cumpărare din această țară.

Cu o rezervă valutară de 2,5 miliarde de dolari și exporturi în scădere cu 20% față de ianuarie 2014, moneda georgiană a pierdut inevitabil teren în fața dolarului american.

Belarusul, unul dintre aliații Moscovei și o țară complet dependența de energia ieftină livrată de către ruși, pierde automat teren pe măsură ce rubla rusească se devalorizează treptat, efectul fiind transmis în lanț și către rubla din Belarus.

Bershdisky este convins că monedele din regiune vor continua să se devalorizeze și crede că o astfel de criză ar fi lovit cu siguranță și Europa, într-o lume în care nu exista moneda euro, iar Germania ar fi ales să-și devalorizeze mărcile, pentru a mări volumul exporturilor, de exemplu.

Cu alte cuvinte, susține analistul, deși ne place să criticăm moneda europeană, aceasta este singura care ne protejează de asemenea potențiale dezastre. În țările din fosta URSS, iată că un șoc în cursul de schimb al uneia le afectează pe toate, iar replicile se vor simți chiar mai puternic decât la Moscova.

Citeşte şi: Probleme tot mai mari la Moscova: S-ar putea tăia și din bugetul Apărării


Distribuiti mai departe...

CITIȚI ȘI...