La începutul verii preşedintele Rusiei Vladimir Putin anunţa că recesiunea în care se zbate economia s-a încheiat, mai mult sau mai puţin.
De atunci, sfârşitul celei mai dure recesiuni din acest secol a fost amânat de Moscova pentru trimestrul III, dar sunt analişti care nu împărtăşesc optimismul pe care îl afişează oficialii ruşi: finalul lungii perioade de scădere economică încă n-a venit, dar este aproape, însă după el va veni stagnarea.
„În principiu, am ieşit din recesiune“, spunea în iunie preşedintele Putin. Apoi, la începutul lunii noiembrie ministerul economiei anunţa că Rusia a ieşit din recesiune în condiţiile în care activitatea din industria manufacturieră a atins în octombrie maximul ultimilor patru ani, iar creşterea PIB-ului ajustată sezonier a fost de 0,1% în trimestrul III în raport cu trimestrul anterior. Acest avans ar fi pus capăt unei perioade de declin economic de opt trimestre, după calculele băncii Vnesheconombank, citate de Bloomberg.
O altă estimare oficială, preliminară, emisă câteva zile mai târziu arată că PIB-ul Rusiei s-a contractat cu 0,4% în trimestrul III în ritm anualizat. Aceasta este cea mai mică scădere din ultimele şapte trimestre.
Datele sugerează o scădere trimestrială a PIB „foarte mică“, de 0,2% ajustată sezonier, potrivit estimărilor analistului William Jackson de la Capital Economics, scrie Reuters. „Cifrele subliniază că, deşi PIB-ul a scăzut mai încet trimestrul trecut în ritm anualizat, economia Rusiei rămâne fragilă“, spune analistul. Ca în cazul oricărei alte ţări în care instituţiile sunt controlate de guvernanţi, nu se poate şti precis care este starea reală a economiei Rusiei. Dar din bucăţile de puzzle aduse de diverse surse se poate face o oarecare imagine.
Economia Kaliningradului, o enclavă rusească între statele baltice şi Polonia, este într-o stare atât de proastă încât unul dintre primari şi-a scos primăria la vânzare, scrie revista Foreign Policy. Cândva, această regiune se bucura de o creştere economică supeioară restului Rusiei mulţumită legăturilor puternice pe care le avea cu vecinii din UE. Acum, când recesiunea, prăbuşirea preţurilor petrolului şi sancţiunile occidentale impuse Moscovei au adus ţara în pragul unei crize financiare, primarul oraşului Iantarni, Aleksei Zalivaţki, s-a gândit că mai bine vinde clădirea primăriei decât să taie bugetul şi să majoreze taxele.
Economia rusească va reîncepe, cu siguranţă, să crească. Până şi Grecia, un stat ajuns în pragul falimentului, a ieşit din recesiune. Însă Rusia, puternic dependentă de exportul de energie, va rămâne vulnerabilă la şocuri precum scăderea preţului petrolului dacă nu introduce reforme.
Iar banala ciorbă rusească, borşul, arată cât de greu poate fi reformată economia rusească. Potrivit unui studiu realizat de Centrul pentru Reformă Economică şi Politică din Moscova, sfecla, carnea de vită, cartofii şi celelalte ingrediente necesare unui borş îi costă cel mai mult pe cei 5.400 de locuitori din Bilibino, un oraş din estul îndepărtat ca distanţă mai apropiat de Alaska decât de Piaţa Roşie, notează Bloomberg. Ei trebuie să plătească pentru o ciorbă de trei ori mai mult decât locuitorii capitalei şi de zece ori mai mult decât locuitorii din Nizhny Novgorod, unde borşul ar fi cel mai ieftin. Studiul a luat în considerare 17 oraşe din Rusia.
Această polarizare a costurilor traiului aduce în atenţie faptul că economia Rusiei trage în două direcţii. Acest sistem funcţionează pentru unii, dar îi defavorizează pe alţii. În anumite regiuni ale ţării rata şomajului este de doar 5%, pe când în altele trece de 30%.
Aceste disparităţii fac dificile calculele statistice şi pot fi atât de drastice încât banca centrală a pornit un proiect prin care analizează tendinţele locale ale preţurilor pentru a-şi putea crea o imagine mai exactă a inflaţiei.
Cât despre oraşul Bilibino, acesta face parte din regiunea Chukotka, guvernată până în 2008 de miliardarul Roman Abramovici, acum proprietarul clubului de forbal britanic Chelsea. În acest oraş livrarea produselor se face mai ales cu avionul şi nu există niciun lanţ de supermarketuri.
„Cu cât mergi mai departe cu atât devine mai rău din punctul de vedere al varietăţii şi preţurilor. Ca să faci borş în Bilibino îţi trebuie prea multe ingrediente care trebuie aduse acolo. Locuitorii din Bilibinotrebuie să mănânce mai ales fruncte de pădure şi vânat“, explică Nikolay Mironov, şeful Centrului pentru Reformă.
Oricâte incertitudini ar plana asupra economiei ruseşti, companiile străine nu sunt dispuse să renunţe la această piaţă. Cel puţin nu cele germane. Producătorul german de matriţe din plastic Sch¸lken Form a anunţat luna trecută că intenţionează să construiască o fabrică în Rusia, în regiunea Tatarstan, pentru a profita de posibila creştere a companiilor de procesare a plasticului de acolo.
În urmă cu câteva zile producătorul auto german Daimler şi-a anunţat planurile pentru construirea unei uzine Mercedes-Benz în Rusia, o investiţie de 300 de milioane de euro. Producătorii de maşini prezenţi acolo îşi îndreaptă tot mai mult livrările către export deoarece piaţa locală este în scădere. Fabrica Mercedes ar produce SUV-uri din clasa premium.
Un consorţiu de companii germane, din care face parte conglomeratul industrial Siemens, va investi aproape trei miliarde de euro într-o linie feroviară de mare viteză din Rusia care va lega Moscova de Kazan.