La dezbaterile parlamentare despre miliardul de dolari furat din sistemul bancar al Republicii Moldova, procurorul general interimar şi guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei (BNM) au evitat să răspundă la mai multe întrebări privind „jaful secolului” invocând „secretul anchetei”, iar şeful Centrului Naţional Anticorupţie (CNA) în genere nu a venit la dezbateri.
În cadrul audierilor, procurorul general interimar, Eduard Harunjen, a denunţat faptul că mai multe persoane prezente la dezbateri, în sala de şedinţe a Parlamentului, ar fi încercat să obstrucţioneze ancheta în dosarul „jaful secolului”, pentru că, spune el, „îi vizează în cel mai direct mod”. El nu a dat nume, dar a spus că ar putea cere în timpul apropiat Parlamentului ridicarea imunităţii unor parlamentari: „Acesta va fi subiectul altor şedinţe de Parlament – atunci când va fi ceva probat”, a precizat Harunjen.
FBI, pe urmele hoţilor din Moldova
De asemenea, procurorul a confirmat că FBI a pornit investigaţii proprii după furtul miliardului de dolari din băncile moldoveneşti: „Guvernul SUA are competenţa de a investiga, în afara teritoriului său, toate tranzacţiile dubioase cu dolari. Am făcut comisie rogatorie cu FBI şi am descris datele pe care le deţinem. FBI s-a informat şi a pornit investigaţii proprii”, a spus procurorul general interimar al Republicii Moldova.
Anterior mai mulţi politicieni, avocaţi, foşti angajaţi ai CNA şi mai mulţi angajaţi ai băncilor din Moldova au anunţat că au fost invitaţi în SUA unde au depus mărturii într-un dosar ce viza frauda bancară din Republica Moldova.
Doar 6,3% din bani au fost recuperaţi
La rândul său, guvernatorul BNM, Sergiu Cioclea, a anunţat că până în prezent au fost recuperate 833 de milioane de lei (aproximativ 41 milioane USD) din cele 14,12 miliarde de lei acordate de BNM (cu garanţia Guvernului) sub formă de credite, celor trei bănci devalizate („Banca de Economii”, „Banca Socială” şi „Unibank”), chipurile pentru a le salva de la faliment. Procentual, este vorba de recuperarea a 6,3% din creditul alocat.
Au mai rămas de recuperat 13,29 miliarde lei sau 93% din suma totală garantată de Guvern.
Guvernatorul a spus că ar mai fi posibilă recuperarea a 650 milioane de lei de la cele trei bănci (lichidate la insistenţa FMI) şi că o parte din bani „se pare că se află în conturi legate de persoane din Moldova, dar nu pot fi identificate pentru moment”.
Sergiu Cioclea a menţionat de asemenea că BNM a recepţionat al treilea raport de la compania americană „Kroll”, angajată de autorităţile moldovene să investigheze celebrul furt şi să recupereze banii. Potrivit guvernatorului, „Kroll” a descoperit că 2,9 miliarde de lei au ajuns Letonia, iar autorii fraudei bancare au folosit pentru tranzacţii şi două bănci din Rusia, pe care a evitat să le nominalizeze. Cioclea a spus că chiar şi cei de la „Kroll” sunt uimiţi de buna organizare a jafului – cu roluri foarte strict împărţite fiecărui membru al grupării. El a mai spus că săptămâna viitoare, la Chişinău va avea loc o întâlnire cu reprezentanţii companiei „Kroll”, pentru a identifica metodele de recuperare a banilor.
177 de dosare penale „fâlfâie” în disperare
Potrivit procurorului general, Eduard Harunjen, până în prezent au fost iniţiate 177 de cauze penale ce vizează celebra fraudă bancară: „Dosarele au tangenţe cu demnitari de stat, angajaţi publici şi oameni de afaceri”, a precizat Harunjen, fără a da nume. Totuşi, el a spus că în comiterea fraudei sunt implicate: „grupul Gacichevici” (Grigore Gacichevici a condus „Banca de Economii” în perioada 2004-2012 – se află în arest preventiv); „grupul Şor” (Ilan Şor este principalul suspect în dosarul „jaful secolului” – se află în arest la domiciliu); „cazul Caravita” (cu implicarea naşului ex-premierului Vlad Filat – ambii condamnaţi); „cazul Platon” (Veaceslav Platon a fost arestat în Ucraina şi extrădat la Chişinău – se află în arest preventiv); „cazul Filat” despre care procurorul Harunjen a spus că are cea mai directă legătură cu frauda bancară, prin influenţarea unor demnitari pentru a lua anumite decizii.
Dodon nu vrea să fie unealtă
Tot vineri, Parlamentul de la Chişinău a aprobat, cu 84 de voturi, un proiect de modificare a Constituţiei prin care şeful statului este abilitat cu dreptul de a numi procurorul general la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor (CSP). Conform noilor prevederi, candidatura procurorului general va fi selectată prin concurs de CSP şi numit de preşedinte. Şeful statului va avea dreptul să respingă o singură dată candidatura ”în cazul unor probe incontestabile de incompatibilitate a candidatului cu funcţia respectivă, de încălcare de către candidat a legislaţiei sau de încălcare a procedurilor legale de selecţie a acestuia”. La propunerea repetată a aceluiaşi candidat, făcută cu votul a 2/3 din numărul membrilor Consiliului Superior al Procurorilor, preşedintele emite, în termen de 5 zile lucrătoare, decretul privind numirea candidatului în funcţia de procuror general. Noul procuror general urmează a fi numit în funcţie pentru un mandat de 7 ani, fără dreptul de a mai candida la această funcţie. În prezent, acesta are dreptul la două mandate a câte cinci ani.
Numai că procedura de desemnare a noului procuror general a început cu mult înainte ca Legea Supremă să fie modificată. CSP-ul care funcţionează acum a fost selectat în baza legii vechi (fără a avea în componenţă reprezentanţi al societăţii civile, aşa cum prevede legea nouă), iar acesta a demarat deja concursul de selectare a candidaturii noului procuror. A fost anunţat un concurs, la care, în ultima zi, şi-au depus dosarele 6 candidaţi. Toţi fac parte din actualul sistem şi toţi au un trecut dubios.
Preşedintele ales al Republicii Moldova, socialistul Igor Dodon a declarat că nu are de gând să îndeplinească un rol formal în desemnarea noului procuror general şi a cerut organizarea unui concurs repetat, în baza legii noi cu privire la CSP. El a menţionat că în funcţia de procuror general trebuie să ajungă o persoană necompromisă.
Finul oligarhului se răsteşte la Dodon
După ce Dodon a declarat că nu va promova în funcţie pe niciunul dintre candidaţii înscrişi în concursul pentru funcţia de procuror general, preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, finul oligarhului Vlad Plahotniuc (despre care s-a scris că ar controla majoritatea parlamentară), i-a amintit lui Dodon că numirea procurorului general de către preşedinte este o acţiune simbolică şi i-a spus lui Igor Dodon ce riscă dacă se va împotrivi: „Îi atrag atenţia d-lui Dodon să activeze în strictă conformitate cu legea. Preşedintele nu poate în mod arbitrar să dizolve Paramentul, dar Parlamentul în situaţia în care preşedintele încalcă legea, cu uşurinţă poate să-l suspende. De aceea îl îndemn să aibă grijă când face astfel de declaraţii”, a menţionat Candu.
Igor Dodon a reacţionat: „Preşedintele ales de popor poate fi demis conform Constituţiei Republicii Moldova numai de poporul ţării prin referendum. Dacă preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, vrea să mergem la un referendum naţional din cauza refuzului meu de a numi procurorul general din considerentele expuse anterior, nu are decât să îl iniţieze. Noi suntem pregătiţi…”, a declarat Dodon.
Vitalie Călugăreanu, Deutsche Welle