Tașkentul urmărește cu atenția dezvoltarea integrării economice în spațiul post-sovietic, dar consideră că intrarea în Uniunea Eurasiatică sau Uniunea Vamală este neprofitabilă, a declarat Shavkat Tulyaganov, adjunctul ministrului relațiilor economice externe și comerțului. În opinia sa, acest curs va fi menținut de Uzbekistan și după alegerile prezidențiale.
„Uzbekistanul este membru în diferite organizații și structuri interstatale. Pe primul loc sunt interesele noastre. Nu vrem o structură care să poată influența procesul de luare a deciziilor în Uzbekistan. Suntem membri ai unei zone de liber schimb, suntem membri ai CSI… toate aceste acorduri ne permit menținerea unor schimburi comerciale normale. Experţii noștri susțin că aderarea la CEEA sau Uniunea Vamală nu oferă beneficii Uzbekistanului, din contra, pe anumite poziții ar putea să ne limiteze”, a spus Tulyaganov, citat de RIA Novosti.
Potrivit lui, această politică va fi continuată după alegerile prezidențiale din Uzbekistan, care sunt programate pentru 4 decembrie.
În noiembrie 2008, Uzbekistan a ieșit din Comunitatea Economică Eurasiatică, predecesorul CEE, din cauza unor dubii cu privire la eficienta sa.
„Principalele obiective și lista de probleme pusă în agenda EURASEC, dublau în mare măsură activitățile CSI și OTSC. Ca să nu mai vorbim de faptul că, practic, în unele structuri, în consiliile sectoriale, agenţiile interguvernamentale și în Adunările Interparlamentare ale EURASEC și OTSC erau aceleași state membre. Toate acestea conduceau la dublare și suprapunere în activitatea structurilor interstatale în spațiul ex-sovietic și, ca urmare, afectau eficiența și eficacitatea activităților”, se arăta, în 2008, în scrisoarea adresată Comitetului de integrare EURASEC de către președintele uzbec Islam Karimov
Un alt argument în favoarea acestei decizii a fost opoziția Uzbekistanului faţă de principiile Uniunii Vamale Rusia-Belarus-Kazahstan.
Ulterior, Tașkentul a suspendat participarea la o serie de tratate internaționale în vigoare în cadrul CSI, în special Acordul privind cooperarea în domeniul sancțiunilor penale.
Anul trecut, Islam Karimov a declarat că țara sa nu va intra niciodată într-o asociație care recreează fosta Uniune Sovietică.
În 2015 (în timpul vizitei lui Putin în Uzbekistan), mass-media de stat din Rusia cita tot felul de experți și politicieni care vorbeau despre „interesul profund” al Uzbekistanului faţă de Uniunea Economică Eurasiatică. Cu toate acestea, după cum se poate observa, poziţia oficială a Tașkentului a rămas diametral opusă.
„Karimov nu pare interesat de Uniunea Eurasiatică şi acest interes nu a fost sporit nici după vizita lui Putin. De fapt, se poate vorbi doar despre un singur lucru. Kremlinul a pierdut orice urmă de influenţă asupra acestei bogate republici din Asia Centrală, a cărei aderare la Uniunea Eurasiatică a lui Putin ar scoate Rusia de sub valul sancțiunilor occidentale”, aprecia publicaţia Turkist, în ianuarie 2015, relaţiile dintre Rusia și Uzbekistan.
La summit-ul din octombrie 2014, președinții Rusiei, Belarus, Kazahstan, Kîrgîzstan și Tadjikistan au semnat un acord privind încetarea activității EURASEC în legătură cu lansarea Uniunii Economice Eurasiatice. Tratatul privind Uniunea Economică Eurasiatică a fost semnat de Rusia, Belarus și Kazahstan pe 29 mai 2014 la Astana. În 2015, la Uniune au aderat Armenia și Kîrgîzstan.
Vietnamul a semnat cu țările membre ale Uniunii un acord privind crearea zonei de comerț liber. Un alt candidat la Uniunea lui Putin este şi Siria.
Primul președinte al Uzbekistanului, Islam Karimov, a murit pe 2 septembrie 2016, atribuțiile șefului statului fiind preluate de premierul Shavkar Mirzioev, care este, de asemenea, candidat la alegerile prezidențiale din Uzbekistan.
În total, în cursa electorală prezidenţială s-au înscris candidaţii din patru partide politice.