Conform datelor preliminare ale Biroului Național de Statistică, publicate la data de 17 martie, economia moldovenească a crescut, în 2013, cu 8,9%, fiind cea mai înaltă creștere înregistrată până acum și una din cele mai rapide evoluții din regiune. Fără a submina importanța acestui avânt, vom menționa care sunt, de fapt, provocările care stau în spatele creșterii respective și la ce ne putem aștepta în 2014.
Îngrijorarea nr. 1: Creșterea nu este una durabilă
Analizând structura creșterii Produsului Intern Brut (PIB) putem deduce că factorii principali care au catalizat avansul din 2013 urmează să se disipeze în 2014, punând la grea încercare evoluțiile din 2014. În mod particular:
Circa jumătate din acest avânt impresionant s-a datorat creșterii cu 41% a valorii adăugate brute în sectorul agricol. Însă, această evoluție nu a avut la bază careva îmbunătățiri structurale din sector, ci a fost alimentată de creșterea compensatorie după seceta din 2012, care a cauzat un declin de 20,1%. Este evident că în 2014 agricultura va înregistra performanțe mult mai modeste, având în vedere baza înaltă de comparație și perpetuarea deficiențelor structurale din sector.
Un alt factor care a „umflat” creșterea economică din 2013 a fost deprecierea controlată a monedei naționale față de dolarul SUA cu circa 4% și față de Euro cu 7,5% în comparație cu media din 2012, care a alimentat consumul, încasările la buget și exporturile. Conform estimărilor noastre, aceasta a adus suplimentar 1,0-1,5 puncte procentuale la creșterea PIB-ului de 8,9% din anul trecut. Respectiv, în 2014 vom vedea disiparea efectelor pozitive de scurtă durată a deprecierii monedei naționale. Totodată, dacă procesul nu va fi gestionat în mod adecvat, fenomenul ar putea submina creșterea economică în rezultatul diminuării puterii de cumpărare a populației și a scăderii încrederii investitorilor pentru economia națională.
Prin urmare, dacă nu ar fi existat factorii enumerați, care au avut un efect temporar, economia moldovenească ar fi crescut cu doar 3,0%-3,5%. Având în vedere disiparea factorilor respectivi în viitorul apropiat în 2014 ne putem aștepta la un nivel similar de creștere (circa 3,0%) și o stagnare în sectorul agricol. Acest nivel de creștere cu siguranță nu permite convergența la media din regiune, iar pentru o dezvoltare echilibrată și stabilă, economia moldovenească ar trebui să crească de cel puțin de două ori mai rapid.
Îngrijorarea nr. 2: Creșterea nu este inclusivă
Avansarea volumului producției industriale cu 6,8% în 2013 nu este nimic altceva decât „temperatura medie din spital”. De fapt, sectoarele care au asigurat circa jumătate din valoarea adăugată brută din sector au rămas în declin. Parțial, aceste dezechilibre a fost induse de o evoluție la fel de echivocă a exporturilor. În pofida creșterii exporturilor totale cu 11% f-a-p în 2013, au fost înregistrate scăderi pe mai mult de 40% din piețele externe a Moldovei (mai multe detalii în Realitatea Economică din februarie 2014, nr. 44).
Mai mult decât atât, relansarea economică nu s-a reflectat în modul corespunzător asupra creării locurilor de muncă. Creșterea neesențială a ratei de ocupare de la media de 38,4% în 2012 la media estimată de 39,3% în 2013 a fost pe deplin determinată de creșterea ocupării din mediul rural, fiind explicată de avansul în agricultură. În același timp, rata de ocupare în mediul urban a diminuat de la 43,6% în 2012 la 42,8% în 2013. Prin urmare, odată cu disiparea efectelor relansării sectorului agricol și a performanței mult mai modeste anticipată pentru anul 2014, rata de ocupare, cel mai probabil, va rămâne în proximitatea nivelului actual, care este și unul din cele mai scăzute din regiune.
Îngrijorarea nr. 3: Creșterea înaltă a creat o bază de comparație „neconfortabilă”
O creștere economică atât de rapidă și alimentată, preponderent, de factori ciclici (de scurtă durată) și nu structurali (de lungă durată) este dificil de menținut în timp din cauza bazei înalte de comparație. Acest fapt este în special relevant sectorului agricol care, după avansul impresionant de 41% în 2013 ar putea înregistra o stagnare sau chiar și o scădere în anul 2014. Prin urmare, pe lângă deficiențele sistemice, creșterea economică din anul curent va fi subminată și de factori pur aritmetici.
Concluzii
Deși creșterea economică din 2013, la prima vedere, este una impresionantă, structura acesteia sugerează o serie de provocări cu care economia moldovenească se va confrunta în viitorul apropiat. În particular, avansul economic a fost determinat de suprapunerea mai multor factori de conjunctură (recuperarea în agricultură și deprecierea monedei naționale), în lipsa cărora economia ar fi crescut cu doar 3%-3,5%. În plus, creșterea economică nu a fost una inclusivă: ramurile industriale care asigură circa jumătate din valoarea producției industriale fiind în declin, la fel ca și exporturile spre circa 40% din piețele externe. Totodată, creșterea a creat o bază de comparație care va fi dificil de menținut în anul curent. Având în vedere constrângerile menționate, putem să ne așteptăm la o încetinire esențială a creșterii economice în 2014, estimativ până la circa 3,0%. Totuși, și această prognoză este supusă unor riscuri externe majore, asociate în mare parte cu înrăutățirea situației economice din Rusia și Italia, care ar putea submina și mai mult cererea pentru export și influxurile de remiteri. Totodată, incertitudinea asociată cu tensionarea situației din Ucraina, dar și cu proximitatea alegerilor parlamentare, urmează să afecteze activitatea investițională, cu repercusiuni suplimentare asupra creșterii economice. Riscurile respective necesită a fi luate în considerație de factorii de decizie în procesul implementării politicilor economice, monetare și fiscale.