„Creaturi mici – ameninţări mari”, genericul Zilei Mondiale a Sănătăţii 2014

by Genko Genko
Distribuiti mai departe...

În conformitate cu calendarul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) şi Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), în acest an, ziua Mondială a Sănătăţii este consacrată propagării măsurilor de profilaxie a maladiilor transmise prin vectori şi poartă genericul „Creaturi mici – ameninţări mari”.

Unele boli infecţioase şi parazitare se transmit de la animale, păsări şi oameni altor oameni prin intermediul unor vectori precum ţânţarii, căpuşele, puricii, păduchii şi alte „creaturi mici”.

Prin ţânţari se transmit maladii cum ar fi: malaria, febra galbenă, febra Dengue, Chikungunya, infecţia cu virusul West Nile şi altele.

Căpuşele participă la transmiterea bolii Lyme, febrei Q, encefalitei acariene, tularemiei, febrei hemoragice de Crimeea-Congo.

Prin intermediul puricilor se transmite pesta, iar păduchii transmit agentul cauzal al tifosului exantematic. O serie de „creaturi mici” – furnicile, gândacii de bucătărie, ploşniţele, căpuşele de praf participă foarte rar la transmiterea unor boli, însă prezenţa lor în locuinţe produce disconfort populaţiei.

Majoritatea bolilor transmise prin vectori se înregistrează în regiunile cu climă tropicală şi subtropicală – în ţările Africii, Asiei de Sud-Est, Americii de Sud. Procesele migraţionale, intensificarea călătoriilor şi comerţului favorizează apariţia acestor boli la persoanele care vizitează aceste regiuni.

Activităţile cotidiene ale populaţiei în sânul naturii pot determina contractarea unor boli indigene, care se întâlnesc şi pe teritoriul Republicii Moldova. În Moldova, anual se înregistrează 15-30 cazuri de malarie (cazuri de import preponderent din ţările Africii), 100-174 cazuri de boala Lyme (borelioză), 2-6 cazuri de febra Q şi foarte rar tularemia.

Pentru a diminua ameninţările condiţionate de „creaturile mici” este necesar a cunoaşte şi întreprinde măsuri de comportament adecvat în cazul călătoriilor în ţările afectate de boli endemice şi anume:

– Înainte de programarea călătoriilor este necesar de a ne informa despre situaţia epidemiologică în ţara respectivă (instituţiile medicale, internet);

– Călătoriile într-un şir de ţări sunt permise doar la prezentarea certificatului de vaccinare contra febrei galbene;

– În ţările endemice la malarie se recomandă chimioprofilaxia cu preparate antimalarice. În toate cazurile se va evita aflarea în zonele populate intens de ţânţari.

– La întoarcere din călătorii, în cazul apariţiei unor semne de boală, se va consulta medicul de familie.

Prevenirea contactului cu ţânţari include următoarele măsuri: dotarea geamurilor cu plase antițânțari, pulverizarea în încăperi a insecticide admisibile, prelucrarea bazinelor acvatice, desecarea locurilor mlăştinoase şi rezervoarelor de apă stătătoare din jurul gospodăriilor, asanarea subsolurilor unde se pot înmulţi intens ţânţarii.

Pentru a preveni agăţarea căpuşelor este necesar:

– evitarea arealului în care vieţuiesc căpuşele (pădurile, zonele cu iarbă înaltă);

– folosirea îmbrăcămintei de culori deschise cu mânece şi pantaloni lungi (pentru a observa căpuşele agăţate) în timpul plimbărilor prin păduri şi fâşii forestiere;

– verificarea prezenţei căpuşelor agăţate prin inspectarea tegumentelor la ieşirea din zonele afectate.

În cazul constatării „muşcăturii” de căpuşă şi prezenţa acesteia se vor depune eforturi pentru înlăturarea ei operativă şi inofensivă.

Administraţiile publice locale trebuie să întreprindă măsuri de amenajare a zonelor de odihnă, să interzică accesul în aceste zone a animalelor. De asemenea, se va atrage atenţie amenajării teritoriilor instituţiilor instructiv-educative.

La apariţia semnelor de boală cauzate de muşcătura de ţânţari sau căpuşe este necesară adresarea la timp la medic.


Distribuiti mai departe...

CITIȚI ȘI...