Victoria lui Donald Trump în cadrul alegerilor prezidențiale a stârnit neliniște, analiștii întrebându-se ce repercusiuni va avea succesul miliardarului american asupra țărilor din Europa de Est, care formal aspiră spre Uniunea Europeană, dar sunt controlate de oligarhi.
Asta susține Thomas de Waal, analist la centrul Carnegie Europe. În opinia sa, Vladimir Putin nu va risca vreo incursiune militară în state precum Georgia, Ucraina sau Republica Moldova, deoarece cele trei țări din Europa de Est deja trăiesc de mulți ani într-un „Trumpland”, acolo unde biznesul și politica sunt îmbinate, iar politica înseamnă mai mult să faci înțelegeri decât să construiești instituții.
În Ucraina, Georgia și Moldova puterea este capturată de câte un miliardar, care controlează direct sau indirect puterea în aceste state, scrie de Waal pentru Carnegie Europe.
El dă exemplul lui Bidzina Ivanișvili, fost premier și actual „naș” al partidului aflat la putere în Georgia, care are o avere estimată la 5 miliarde de dolari americani, mai mult de o treime din Produsul Intern Brut al țării sale.
„Vladimir Plahotniuc, cel mai bogat om din Moldova, este și liderul acestei țări de facto, în timp ce Petro Poroșenko, unul dintre cei mai bogați ucraineni, conduce și la nivel oficial țara, fiind președinte”, scrie analistul.
„Timp de patru ani, Moldova a fost prezentată drept campioana reformelor în Europa de Est. Moldovenilor li s-au ridicat vizele pentru Europa şi Chişinăul a semnat un Acord de Asociere cu UE înaintea celorlalţi vecini. Cu toate acestea, la 13 noiembrie moldovenii aparent au respins Europa, alegându-l pe socialistul prorus Igor Dodon preşedinte, o funcţie cu puteri constituţionale limitate şi cu o importanţă simbolică”, susţine Thomas de Waal.
În opinia sa, victoria lui Dodon a reprezentat un vot de protest împotriva corupției instaurate de sistemul controlat de Plahotniuc și pe care UE și SUA nu au putut să o contracareze. Totul a culminat în 2015, cu sifonarea unui miliard de dolari din trei bănci, cu presupusa participare a unor oficiali de rang înalt.
„Iurie Leancă, premierul de atunci, a spus că el era ‘doar un prim-ministru’. Asta pentru că adevărata putere în Moldova este deţinută de Plahotniuc. Şi chiar dacă Moldova nu se reorientează către Moscova, ea riscă o situaţie la fel de rea – să fie o zonă gri nereformată, la marginea Europei”, susține acesta.
Ucraina se confruntă cu provocări similare, doar că la o scară mai mare.
„Poroșenko a inițiat mai multe reforme decât au făcut-o predecesorii săi în 20 de ani. A revizuit atribuțiile poliției, sectorul energetic și cel al achizițiilor publice. Cu toate acestea, el nu se grăbește să reformeze instituțiile care ar putea să reprezinte un pericol pentru puterea sa”, remarcă analistul.
El mai spune că ucrainenii sunt nemulțumiți de corupția care persistă în țara lor, ei pierzându-și semnificativ din încrederea pe care o afișau pentru liderii ucraineni.
Nimic din aceste lucruri nu ar reprezenta un șoc pentru Trump, care deja face afaceri în partea sa de lume. Un președinte ca Trump, ale cărui priorități sunt înțelegerile cu biznesmanii în detrimentul luptei cu corupția, este o veste proastă pentru cetățenii din Europa de Est, dar și pentru Europa în întregime.
„Această situație va lăsa doar pe seama Uniunii Europene presiunile pentru implementarea reformelor într-o regiune în care teama mai mare ar trebui să fie din cauza băncilor dubioase decât a tancurilor lui Putin”, concluzionează autorul.