Pentru prima dată de la jumătatea anilor ’90, Norvegia a cheltuit mai mulţi bani decât a strâns la buget. Potrivit Biroului de Statistica de la Oslo, veniturile la bugetul de stat, în trimestrul al doilea al anului au fost de 328 miliarde de coroane, mai puţin cu 2,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
Cheltuielile au crescut cu 8%, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, la 333 miliarde de coroane, ceea ce a dus la un deficit de aproximativ 5 miliarde de coroane norvegiene, în trimetrul al doilea al anului, potrivit Bloomberg.
„Veniturile din taxele generate de petrol au scăzut dramatic, de la 46 miliarde de coroane, în 2015, la 23 miliarde de coroane, în 2016”, a explicat Biroul de Statistica din Norvegia.
Deficitul înregistrat de Norvegia în trimestrul al doilea este primul deficit din anii ’90 încoace, când cheltuielile depăşesc veniturile.
Norvegia dispune de cel mai mare fond suveran din lume, care se ridică undeva la 800 de miliarde de dolari, bani proveniţi din petrol, dar care, începând de anul trecut, înregistrează pierderi masive, ca urmare a prăbuşirii preţului petrolului şi a turbulenţelor de pe pieţele financiare.
„Pierderile au fost provocate de încetinirea economiei globale, declinul pieţelor bursiere, în special în China”, declară, anul trecut, Yngve Slyngstad, directorul general al Norges Bank Investment Management, divizie a Băncii Centrale a Norvegiei, care gestionează Fondul suveran de investiţii, după pierderi de peste 30 miliarde de dolari.
Pe lângă scăderea preţului petrolului, performanţa fondului a fost afectată şi de scandalul emisiilor poluante de la Volkswagen. Din 18 septembrie anul trecut, când a izbucnit Dieselgate, grupul a pierdut aproximativ 21 miliarde euro din capitalizarea bursieră. Fondul suveran de investiţii al Norvegiei deţinea, la 31 decembrie 2014, o participaţie de 1,122% în Volkswagen, evaluată la 1,3 miliarde dolari.