Termenul limită privind formarea unei coaliții de guvernare, înaintat de Dumitru Diacov în cadrul primei ședințe a Parlamentului, de 12 ianuarie, se apropie. Cu toate acestea, formațiunile parlamentare sunt încă destul de departe de ajunge la o variantă finală.
Din ultimele informații, rămân în vigoare trei variante de formare a unei noi coaliții.
Varianta cu PL, șanse tot mai mici
Șansele reeditării coaliției așa-zis „proeuropene”, anunțată de liderii PLDM, PD și PL încă după alegeri scad pe zi ce trece. Luni, în urma ședinței săptămânale a Primăriei Chișinău, primarul capitalei Dorin Chirtoacă a declarat că „negocierile sunt în vacanță”, făcând referire la faptul că negociatorii celor trei partide nu se mai întâlnesc de la sfârșitul lunii decembrie.
Nici liderii partidelor nu au mai avut întâlniri în 2015, cel puțin nu cu participarea lui Mihai Ghimpu, care se află de câteva zile la munte.
Chiar dacă șansele unei alianțe PLDM-PD-PL sunt tot mai mici, ea rămâne formula cea mai agreată de Occident și electoratul proeuropean. În condițiile în care ea s-ar reedita, cele mai mari șanse de a deveni premier le are Iurie Leancă, în timp ce pentru funcția de spicher în pole-position este Marian Lupu.
Varianta cu PCRM, dezagreată aproape de toată lumea
Cel puțin la nivel de declarații, o variantă de guvernare cu PCRM, PLDM și PD nu este agreată de prea multă lume. Comuniștii spun că deocamdată nu vor să acceadă la guvernare în această formulă, liberal-democrații se arătau și ei categorici împotriva acestei idei imediat după alegeri, schimbând însă tonul în ultimele săptămâni.
La fel și mare parte din electoratul proeuropean, nu-și dorește o astfel de formulă de guvernare, care practic ar cuprinde toate formațiunile politice ce au au fost la putere în Moldova în ultimii 14 ani, aducând-o la nivelul de cea mai săracă țară din Europa și una dintre cele mai corupte din lume.
Nici europenii nu sunt prea încântați de ideea de a-l aduce din nou la guvernare pe Voronin, un individ care și-a schimbat viziunile politice de nenumărate ori în ultimii 15 ani.
Singurii care s-au declarat întotdeauna deschiși unei astfel de formule sunt democrații lui Plahotniuc. Ultima declarație a unuia dintre liderii partidului, Dumitru Diacov, a exprimat clar frustrarea formațiunii în legătură cu pretențiile PL-ului. Președintele de onoare al PDM a mers până la a cere liberalilor să fie mai „constructivi în negocieri” sau să se retragă în opoziție.
Citește și: Diacov: „Noi suntem moldoveni și vrem să avem o guvernare moldovenească”
Această variantă ar putea cădea însă în momentul partajării funcțiilor. Comuniștii ar merge într-o astfel de formulă doar dacă Voronin ar fi ales președinte în 2016, lucru practic imposibil, în condițiile în care mai bine de jumătate din deputații PLDM nu ar merge la un asemenea pas.
Probleme ar fi și la alegerea premierului sau a spicherului. Prima funcție fiind râvnită de Leancă, iar a doua de Filat, într-un PLDM rupt în două tabere de către cei doi.
Varianta cu Guvern minoritar și Plahotniuc ales președinte în 2016
Totuși, în ultimele zile, din culise a apărut o nouă informație, care ar da peste cap toate calculele făcute până acum. Astfel, până în 2016, care ar urma să fie o perioadă de „tranziție”, să guverneze un Executiv minoritar, format din PLDM și PD, susținut în Parlament de PCRM.
În această formulă, comuniștii ar obține funcția de spicher și controlul mai multor instituții, cum ar fi CCA, Curtea de Conturi și SIS-ul, în schimbul susținerii până în 2016 a unui Guvern așa-zis „proeuropean”. Ca în 2016, când se va ajunge la alegerea președintelui, PCRM și PD să meargă pe varianta Plahotniuc – ca fiind singura agreată de către toate cele trei formațiuni politice.
Practic se urmărește obișnuirea electoratului cu o astfel de formulă, timp de un an. Acum dacă PCRM ar intra direct la guvernare cu siguranță ar exista o reacție dură din partea electoratului, nu doar a celui proeuropean. Însă dacă se va trece peste această perioadă de tranziție, ajunși în fața dilemei „anticipatelor” sau alegerii unui președinte cu PCRM, comuniștii ar urma să fie cooptați la guvernare, iar Plahotniuc ales în fruntea țării.
Desigur, în toată această perioadă, controlând aproape toată mass-media din țară, Plahotniuc va încerca să inducă în rândurile populației ideea că doar o astfel de guvernare, cu o variantă de compromis alegerea sa în funcția de președinte, este singura soluție pentru „continuarea parcursului proeuropean” și „consolidarea țării”.
Și această variantă are însă o mare problemă – reducerea la tăcere a lui Filat și a taberei sale din PLDM – , care nu pot fi de acord să rămână fără nicio funcție și să-l mai și facă pe Plahotniuc președinte.
Alex Cozer