Religia se reafirmă ca o componentă importantă a identității naționale și individuale în majoritatea țărilor din Europa Centrală și de Est, foste membre ale blocului comunist, la mai bine de un sfert de secol după căderea Cortinei de Fier și dezmembrarea Uniunii Sovietice, conform unui studiu de amploare realizat de Pew Research Center care corelează credințele religioase cu sentimentul de apartenență la națiune.
Conform, Pew Research Center, o organizație americană de tip „fact tank” din Washington, în ultimii 25 de ani s-a remarcat un proces de convergență între religie și identitățile naționale într-o regiune europeană care a fost până recent, din punct de vedere istoric, dominată de regimuri ateiste care păstrau însă, la rândul lor, o importantă componentă națională.
Acest studiu se bazează pe un sondaj exhaustiv, realizat în perioada iunie 2015 — iulie 2016, prin interviuri față în față în 17 limbi, cu un eșantion reprezentativ de peste 25.000 de adulți, cu vârsta de peste 18 ani, din 18 țări: Armenia, Belarus, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Georgia, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Moldova, Polonia, România, Rusia, Serbia și Ucraina.
În concluziile studiului, sociologii identifică majoritatea de populație ortodoxă din această regiune — aproximativ 57% dintre persoanele care trăiesc în regiunea studiată identificându-se drept ortodoxe. În 10 țări, printre care Rusia, Ucraina, Grecia, România, Belarus, Bulgaria, Serbia, Georgia, Armenia și Moldova ortodocșii constituie vasta majoritate și, de asemenea, formează minorități semnificative în Bosnia (35%), Letonia (31%) și Estonia (25%). Catolicii reprezintă aproximativ 18% din populația regiunii, incluzând majoritatea adulților din Polonia, Croația, Lituania și Ungaria. Un al treilea grup semnificativ statistic de populație din regiune se declară neafiliat religios — persoane care susțin că sunt atee, agnostice sau „fără o religie anume”. Neafiliații religioși constituie o majoritate solidă în Republica Cehă (72%) și un grup important în Estonia (45%).
Astfel, numărul persoanelor care își declară apartenența la religia ortodoxă în regiune este în creștere accentuată, trend corelat cu o scădere a numărului celor care se declară catolici. Ilustrativ este exemplul procentului de 71% dintre ruși care se declară în prezent ortodocși, comparativ cu 37% care își precizau ortodoxia în 1991, în momentul destrămării URSS. Această tendință nu se limitează la Rusia — modele similare se întâlnesc în Ucraina și Bulgaria. În același timp, țările istoric-catolice din Europa Centrală și de Est au cunoscut o tendință opusă: ponderea populației catolice în Polonia, Ungaria și Republica Cehă a scăzut, chiar dacă doar puțin, din 1991 și până în prezent.
Chiar dacă majorități covârșitoare din unele state din regiune se declară ortodoxe, iar o medie de 86% a repondenților din cele 18 țări cuprinse în studiu susțin că există un Dumnezeu, relativ puțini locuitori din Europa Centrală și de Est se declară ortodocși practicanți și spun că merg la biserică săptămânal. Din acest punct de vedere, deși mai puțini numeric, credincioșii catolici sunt mai grupați în jurul bisericii decât cei ortodocși.
Conform sondajelor procentul celor care declară că există un Dumnezeu este de 99% în Georgia, de 95% în România, Moldova și Armenia și respectiv de 94% în Bosnia. Republica Cehă și Estonia sunt cele mai mari două excepții de la acest model — în ambele țări, mai puțin de jumătate (29% și, respectiv, 44%) își afirmă credința în Dumnezeu.
Dintre țările central și est-europene, sentimentul mândriei naționale apare mai răspândit în cele predominant ortodoxe. În majoritatea țărilor ortodoxe care fac parte din această cercetare, aproximativ jumătate sau mai mulți repondenți declară că sunt foarte mândri că sunt cetățeni ai țării lor. În celelalte țări din regiune, doar în Croația majoritatea celor chestionați exprimă același nivel de mândrie națională(59%).