În 1998, cercetătorii de la Universitatea din Pennsylvania au realizat un studiu inedit. Aceștia au servit prânzul unor persoane amnezice, care nu aveau deloc memorie pe termen scurt. Câteva minute mai târziu, le-au oferit al doilea prânz, pe care pacienții l-au savurat cu plăcere. A urmat al treilea prânz, uitând că tocmai mâncaseră, ei au consumat cu plăcere şi al treilea meniu.
Câteva zile mai târziu, cercetătorii au repetat experimentul. Concluzia la care au ajuns oamenii de știință este că nu întotdeauna mâncăm pentru că ne este foame, ci pentru că de fapt creierul nostru are această impresie.
În timp ce stomacul nostru știe exact ce alimente vom mânca, creierul nostru este un pic mai ușor de păcălit. În present, Journal of Consumer Research a publicat două studii privind modul în care mintea ne păcăleşte atunci când vine vorba de hrană.
1. Meniul care conţine doar produse sănătoase și numărul caloriilor redus. Alegerea unor astfel de produse dintr-un meniu la restaurant va avea un efect negativ. Un studiu a demonstrat că în acest caz clienţii sunt mai tentaţi să comande ceva din altă categorie de produse decât din categoria celor sănătoase. Soluția ar fi ca meniurile cu puţine calorii să fie trecute alături de celelalte iar în dreptul fiecăruia să fie indicat numărul de calorii conţinut.
2. Alimentele care au o textură mai dură, mai greu de mestecat, nu sunt sănătoase. Deși oamenii cred că gogoșile tari, în comparație cu cele moi, au mai puține calorii, se înșeală. Explicația este că creierul consideră că dacă un produs nu este mai dificil de mestecat, atunci este mai sănătos. În schimb, un aliment care va fi prezentat ca fiind sănătos va fi considerat din start mai puţin gustos.
3. Ambianţa în care mâncăm este de asemenea foarte importantă. Lumina, mirosul, temperatura, zgomotul, toate acestea pot să schimbe radical modul în care mâncăm. În urma unui studiu, cercetătorii au aflat că oamenii vor mânca mai mult într-un local unde este mai rece, deoarece au nevoie de căldură, iar lumina lumânărilor îi face să petreacă mai mult timp la masă. Atunci când ești alături de prieteni sau te uiți la televizor, mănânci mai mult deoarece nu ești atent la ce și cât consumi.
4. Tentaţiile considerate „minore” au un impact mai mare decât cele evidente. Cineva care are de învățat pentru examen va refuza probabil o invitaţie la un club de striptease, dar va accepta să iasă la o cafenea cu prietenii. În realitate, şi la cafenea el va pierde timpul şi nu va învăţa, dar creierul îl convinge că această distracţie nu este la fel de „rea”. Acest mecanism se aplică şi în cazul tentaţiilor cu care se confruntă cei care ţin o dietă.
5. Simpla prezenţă a unor produse sănătoase în meniul unui restaurant îi determină pe clienţi să comande un aliment bogat un calorii. Asta s-a întâmplat la McDonalds, după ce compania a introdus mai multe fructe şi salate în meniu. S-a observat o creştere considerabilă a consumului de burgeri şi cartofi prăjiţi.
6. Etichetarea unui produs ca fiind „cu puţine calorii” va determina un consum exagerat. Astfel se explică de ce în lume sunt tot mai multe persoane obeze, deşi statisticile arată că numărul celor care mănâncă alimente dietetice este tot mai mare. La fel, porţiile „mici” prezentate la un restaurant îi vor încuraja pe clienţi să mănânce mai mult, fără să mai aibă grija cantităţii.