(STUDIU) 16 lucruri importante pe care sigur nu le ştiai despre cafea

by Genko Genko

Este cea mai populară băutură (după apă). În fiecare zi se consumă circa 1,6 miliarde de ceşti de cafea. O cifră impresionantă. Este consumată în aproape fiecare colț al planetei. Dar există destul de multe lucruri pe care cel mai probabil nu le cunoaşteţi.

1. Este numită aşa pentru că …

Boabele de cafea au fost descoperite de caprele unui păstor pe nume Kaldi, în urmă cu 1.000 de ani, în Africa, Etiopia. După ce l-au ţinut treaz o noapte întreagă, după desfrâul cu boabele de cafea, acesta a dus descoperirea unor capete religioase, care după ce le-au fiert, au rezistat mai mult ca oricând la rugăciune.

Comercianții arabi au numit cafeaua drept o băutură de stimulare, qahwa (excitantă). De aici, până la cuvânt turcesc kahve sau cuvântul italian cafea, a fost doar un pas. Conform altor ipoteze, numele vine de fapt din regiunea Kaffa din Etiopia, unde creşte în mod natural.

În Europa, cafeaua a început să se răspândească începând cu secolul al XVII-lea cu numele provizoriu de „vinul Arabiei”, datorită unor negustori venețieni, care o aduceau de la Istanbul (pe atunci, capitala Imperiului Otoman). Negustorii veneţieni au introdus obiceiul băutului cafelei în casele celor bogaţi, reuşind din plin să-i vrăjească cu această licoare. Prima cafenea europeană (în afara celor din Imperiul Otoman), a fost deschisă în anul 1645, la Veneţia.

Blamată de către Biserică şi numită „băutura diavolului”, datorită proprietăţilor sale excitante, a fost mulţi ani doar o băutură de tavernă. Începând cu anii 1700, cafeaua devine băutura preferată în localurile frecventate de către filosofii Iluminismului.

2. La temperaturi mici, cafeaua se consumă mai mult

Ţara în care se consumă cea mai multă cafea este Finlanda, cu 12 kg pe an pe cap de locuitor. În același timp, cea mai puţină cafea se consumă în Puerto Rico, cu 400 de grame de cafea per persoană.

Italia este doar pe locul 12 în clasament, cu 5.9 kg de cafea pe cap de locuitor, urmată de Elveția, Canada, Danemarca, Austria, etc. În România se consumă anual, 2,3 kilograme de cafea pe cap de locuitor, cifră ce plasează Romania pe locul 49 într-un clasament mondial al consumului de cafea şi pe locul 24 din cele 28 de ţări din Uniunea Europeană,. Conform unui studiu realizat de Capital.ro, românii beau anual cafea de 300 milioane euro.

Statistici cu privirea la consumul de cafea în Republica Moldova nu au fost făcute, din care cauză nici nu vă putem oferi astfel de date.

Consumul mediu mondial este de 1.3 kg pe persoană pe an.

3. O mare parte din cafeaua pe care o beţi este extrasă din bălegar de elefant

Cireşele de cafea – fructele care poartă mult iubitele boabe – sunt o gustare preferată de elefanți, iar boabele, sau seminţele, pot fi recoltate deja decojite, din excrementele acestora. Netedă şi cu gust de caramel, cafeaua din bălegar de elefant este renumită pentru faptul că se vinde cu 500 de dolari per pound (cca.453,6 gr.).

4. Cafeaua te poate ucide

Aceasta în situaţia în care consumi 80 până la 100 de ceşti, în grabă, ceea ce ar însemna 23 de litri, respectiv 10 până la 13 grame de cafeină pură. Şi chiar dacă ai putea să bei atâta cafea, nu cafeina te-ar ucide mai întâi, ci cantitatea mare de apă băută într-un timp scurt, care îţi dizolvă toţi nutrienţii din organism.

5. Cafeaua nu conține numai cafeină

Există cel puțin 1000 de compuși chimici în cafea. Unele dintre ele sunt în continuare în proces de descoperire pentru știință și ar putea fi utilizate în viitor pentru a trata boli de inimă şi insomnie. Dar atenţie, potrivit unor studii, cafeaua chiar şi în doze mici, poate conţine circa douăzeci de substanţe cancerigene.

6. Te scapă parţial de respiraţia urâtă

Credeți că după ce beți cafea aveți respiraţia urât mirositoare? În 2009 cercetătorii Universității din Tel Aviv au constatat că adăugarea de cafea la o porție de salivă, inhibă dezvoltarea unei bacterii care cauzează halena. Continuați, deci, să luați pauze de cafea.

7. Este un medicament

Un studiu din 2008 de la Universitatea din Lund, Suedia a arătat că consumul de cafea reduce riscul de cancer de sân, cel puțin pentru femeile care au o variantă relativ comună a genei CYP1A2, care ajută la metabolizarea estrogenului din cafea.

În 2011, Harvard School of Public Health Harvard a raportat într-un studiu ce a durat 22 de ani și a fost efectuat cu aproximativ 48.000 de oameni, s-a descoperit că cei care consumă şase sau mai multe ceşti de cafea zilnic, sunt cu 60% mai puţin predispuși să moară de cancer de prostată.

Un alt studiu al Şcolii de Sănătate Publică Harvard, a scos în evidenţă o statistică impresionantă: consumul de 2-4 ceşti de cafea pe zi reduce predispoziţia spre suicid a bărbaţilor şi femeilor cu până la 50%.

Pe de altă parte, un studiu finlandez pune în prim plan efectele excesului de cafea asupra sănătăţii mentale. Rezultatele cercetării în cauză arată că persoanele care beau între 8 şi 9 ceşti de cafea pe zi prezintă o susceptibilitate crescută către comiterea actului suicidal, comparativ cu băutorii cumpătaţi.

8. Nu toţi întrebuinţează cafeaua ca pe o băutură …

În anul 1930, medicul german Max Gerson a început promovarea clismelor zilnice cu cafea pentru detoxifierea ficatului, stimularea metabolismului şi vindecarea cancerului. Mai recent, Prinţul Charles al Marii Britanii pasionat de terapii medicale alternative, devine un susținător fervent al clismelor cu cafea ca o cură anti-cancer (parte din așa-numita cură Gerson, care prevede, printre altele, injecţii cu vitamine), făcând o publicitate exagerată acestora, iar Amazon.com vinde Kiturile DIY.

Totuşi, Institutul Naţional al Cancerului (SUA) spune că afirmațiile lui Gerson nu sunt acceptate şi Societatea Americană pentru Cancer avertizează că îmbolnăvirea şi moartea pot rezulta datorită echipamentelor de clismă cu cafea contaminate, electroliţi epuizați şi înţeparea pereților intestinali.

9. Marii artişti iubeau mult cafeaua

Băutura neagră era îndrăgită şi de artiști. Unul dintre cei mai mari iubitori de cafea a fost compozitorul Johann Sebastian Bach, care i-a consacrat chiar şi una dintre cantatele sale,.numită Kaffeekantate. Cu libretul lui Christian Friedrich Henrici, Kaffeekantate a fost interpretată pentru prima dată la Leipzig, Germania, cândva între 1732 și 1735. În operă se vorbeşte despre o femeie care era dependenta de cafea: “Tată, nu fi atât de sever! / Dacă nu îmi pot bea / De trei ori pe zi bolul meu de cafea / Atunci în propriul chin mă voi prăji/ Ca o bucată de friptură de capră,” spune partitura sopranei.

10. Este apreciată şi de sportivi, dar şi benefică pentru ei

Potrivit unui studiu de la Universitatea din Queensland, publicat în Journal of Science and Medicine in Sport, 14 ciclişti care băuseră cafea o oră înainte de o cursă au câștigat 2%, în viteza de deplasare pe parcursul întrecerii sportive.

11. De ce cafeaua este diferită ca gust, aromă şi tărie

Depinde în parte de amestec. Cele două specii principale de cafea, solubilă și Arabica nu au aceleași caracteristici. Cea solubilă poate avea de două ori mai multă cafeină decât Arabica (care este mai apreciată, dar mai puțin „tare”). Aceasta depinde în mare parte de prăjire şi amestecul cu alte substanţe ce are loc în procesul de prăjire al cafelei.

12. Cafeaua decofeinizată are cafeină

Există doar un singur fel de cafea decofeinizată natural: Coffea charrieriana, originară din Camerun. Restul cafelei este decofeinizată în mod artificial, în realitate, fiind imposibil de a elimina în totalitate cofeina.

De reţinut e că aceasta e, totuşi, în cantităţi mici. Dacă sari calul, consumând 5 până la 10 ceşcuţe de cafea fără cafeină, vei obţine aceeaşi cantitate de cafeină ca într-o ceaşcă de cafea normală.

13. Măreşte dorinţa sexuală a femeilor

Cel puţin în cazul femeilor cobai funcţionează, acestea întorcându-se la partenerii lor mult mai repede pentru o rundă suplimentară. În cazul oamenilor, este posibil să aibă aceste efect doar dacă doamna sau domnişoara nu este o băutoare înrăită de cafea.

14. Cafeina îţi ia durerea cu mâna

Dozele moderate de cafeină – echivalentul a două ceşcuţe de cafea pe zi – ameliorează durerile musculare de după o repriză de exerciţii fizice, după cum a demonstrat un studiu realizat de Universitatea Georgia din SUA. Numai că, din nou, voluntarii nu erau consumatori de cafea şi nici nu făceau sport în mod regulat.

15. Nici nu bănuiaţi de câtă apă e nevoie pentru a prepara o ceaşcă de cafea

Este nevoie de aproximativ 4.700 de uncii sau 37 de galoane de apă pentru a face doar o ceașcă de cafea, asta dacă ținem cont de aportul de apă necesar pentru creșterea plantei și procesarea boabelor de cafea.

16. Pădurile naturale de cafea dispar alarmant de repede

Cercetătorii de la Grădina Botanică Regală din Londra avertizează că pădurile din ținuturile muntoase ale Etiopiei şi ale Sudanului de Sud, unde crește marea majoritate a cafelei sălbatice, dispar ca urmare a încălzirii vârfurilor montane. Este posibil ca până în 2080 aceste ecosisteme umede să dispară. Acesta este un motiv de îngrijorare, dar nu și sfârşitul cafelei. Variatele soiuri domestice, pe care ne bazăm pentru plăcerile noastre sunt, în general, în siguranță.

CITIȚI ȘI...