Corneliu Furculiță a amintit că în Republica Moldova, dizolvarea Parlamentului este reglementată expres de Constituție, și mai exact la art. 85, care prevede două temeiuri exhaustive – imposibilitatea formării Guvernului sau blocarea procedurii de adoptare a legilor timp de 3 luni.

Autodizolvarea Parlamentului este imposibilă, or, nu este prevăzută de legea supremă. În ceea ce privește sesizarea depusă de unii deputați, – în exercitarea jurisdicției constituționale, Curtea Constituțională, interpretează Constituția (art. 135 alin. (1) lit. b) din Constituție). Astfel, pentru a fi admisă o sesizare privind interpretarea Constituției, această normă, în mod logic și firesc, urmează să fie inserată în textul legii supreme, fie expres, fie, cel puțin, ca și concept. Însă, în Constituție, pentru situația de facto creată, – nu există astfel de prevedere nici la nivel conceptual”, mai scrie Furculiță.

Socialistul precizează că dizolvarea Legislativului la inițiativa parlamentarilor provoacă mai multe întrebări de procedură, cea mai evidentă este numărul voturilor care urmează să întrunească un asemenea act, iar analogia pentru astfel de întrebări sensibile este inadmisibilă.

Respectiv, în lipsa reglementării exprese ale procedurii de autodizolvare a Parlamentului, astfel de procedură este inadmisibilă, fiind grav depășit textul și spiritul Constituției Republicii Moldova. La fel, soluția oferita de Hotărârea Curții Constituționale nr.31 din 10 noiembrie 1997, privind depunerea mandatului de către fiecare deputat și supleanți, este una desuetă în contextul actualului Parlament ales prin sistemul mixt, unde jumătate din deputați sunt aleși în circumscripții uninominale. Drept concluzie, reiterăm, că așa numita “autodizolvare” a Parlamentului constituie o încălcare a normei constituționale și va fi tratată de către noi corespunzător”, a scris în încheiere Furculiță.