În funcţie de vârstă, reacţiile sunt diferite în faţa schimbărilor bruşte de temperatură, astfel bătrânii, datorită uzării capacităţii de reacţionare şi adaptare a corpului, de asemenea şi copiii care nu au deocamdată sistemul imunitar bine dezvoltat, tolerează mai greu extremele termice, favorizând apariţia diferitor boli.
Potrivit specialiștilor Centrului de Sănătate Publică din municipiul Chișinău, bolile provocate de stresul cald sunt adesea de natură cardiovasculară (infarctul de miocard şi accidentele cerebrovasculare), fiind declanşate de creşterea frecvenţei bătăilor inimii, dilatarea vaselor de sânge, scăderea presiunii. Mai pot apărea epuizarea fizică şi oboseala, cefaleea, irascibilitatea sau somnolenţa, tulburări de circulaţie, hipertermie, infecţii intestinale etc.
Stresul provocat de temperaturile extreme scăzute afectează persoanele cu imunitatea scăzută, în general bătrânii sau persoanele cu alte afecţiuni. Scăderea temperaturilor poate provoca hipotermia care cauzează dereglări ireversibile ale organismului. Organismul este expus la afecţiuni din punct de vedere cardiovascular, prezentând tahicardie (accelerarea anormală a ritmului cardiac), hipertensiune arterială, tulburări emoţionale, crize de angină pectorală, declanşarea unor infecţii virale (gripă, rinofaringe, amigdalite), degerături sau agravarea durerilor reumatice.
Umezeala aerului are şi ea un impact asupra sănătăţii organismului, deoarece influenţează evaporaţia corpului, dar şi starea de confort. O masă de aer cald poate conţine o cantitate mai mare de apă, decât o masă de aer rece, astfel că ziua, dar şi în perioada verii, umezeala este la un nivel ridicat, favorizând dezvoltarea anumitor specii de bacterii şi viruşi (ca de exemplu, bacilul tuberculozei) şi împiedicând evaporaţia, ceea ce poate produce un stres pulmonar prin acţiunea acestora asupra căilor respiratorii. Stresul pulmonar poate apărea şi atunci când cantitatea de vapori de apă este redusă, manifestându-se prin tendinţa de deshidratare sau de concentrare moleculară a sângelui, mai spun specialiștii CSP.
Radiaţiile ultraviolete produc efecte de fotosinteză cu rol de antirahitic şi efecte de fotoionizare, cel mai reprezentativ fiind pigmentarea (bronzarea) şi eritenul (reacţie inflamatorie de vascularizare a pielii prin vasodilataţie), cancerizarea, blefarita (inflamarea pleoapei ochiului), cataracta (opacitatea organismului) și deteriorarea părului.
La apariţia unor simptome de îmbolnăvire sau de acutizare a maladiilor cronice, adresaţi-vă pentru consultaţie medicului de familie, ne mai îndeamnă specialiștii.