Președintele rus, Vladimir Putin, a trimis Dumei de Stat un proiect de lege care duce la suspendarea acordului cu SUA privind „utilizarea plutoniului”, actul normativ precizând printre altele și condițiile de reluare a prevederilor acordului.
Informația este disponibilă în baza de date a camerei inferioare a Parlamentului rus. Tot luni, Putin a semnat un decret prin care suspendă acordul dintre Rusia și SUA privind „utilizarea plutoniului”, semnat de Moscova pe 29 august 2000 și la Washington – 1 septembrie 2000.
În proiectul de lege se menționează că decizia privind anularea suspendării acordului va fi luată tot de președintele rus, dar numai după îndeplinirea de către SUA a unei serii de condiții. În special, Moscova cerea ca Washington să anuleze „Magnitsky Act” și toate sancțiunile anti-rusești, cu acordarea de compensații, precum și să reducă infrastructura militară americană din țările NATO.
„Acordul și protocoalele adiţionale pot fi reluate abia după eliminarea de către SUA a motivelor care au condus la o schimbare radicală în circumstanțele care existau la data intrării în vigoare a acordului și a protocoalelor la acord”, se arată în al doilea articol al proiectului de lege.
O altă condiţie pusă de Kremlin este „reducerea numărului de contingente militare americane staționate în teritoriile țărilor membre ale NATO, care au aderat la NATO după 1 septembrie 2000, la nivelul existent la data intrării în vigoare a acordului…”.
Ca o condiție suplimentară pentru anularea suspendării acordului de utilizare a plutoniului se vorbeşte despre renunţarea de către SUA la „politica ostilă” față de Rusia, care ar trebui să fie exprimată prin:
– anularea Legii SUA din 2012 ( Legea Magnitsky);
– anularea Legii SUA din 2014 privind Libertatea Ucrainei;
– „eliminarea tuturor sancțiunilor impuse de SUA împotriva unor subiecte ale Federației Ruse, persoane fizice și persoane juridice”, precum și „repararea prejudiciului suferit de Federația Rusă, ca urmare a impunerii de sancțiuni, inclusiv pierderi rezultate de introducerea forțată de către Rusia a contrasancţiunilor (embargoul alimentar) împotriva SUA”.
Din proiectul de lege mai rezulta că o patra condiție este „prezentarea de catre SUA a unui plan clar de utilizare ireversibilă a plutoniului, prevedere stipulata prin acord”.
În expunerea de motive la lege se spune că „în perioada de după intrarea în vigoare a acordului și a protocoalelor sale, Statele Unite ale Americii au luat o serie de măsuri care au condus la o schimbare radicală a situației în domeniul stabilității strategice”.
Moscova consideră că „sub pretextul crizei din Ucraina, are loc o concentrare a prezenței militare a SUA în Europa de Est, inclusiv în statele care au aderat la NATO după anul 2000 – anul încheierii acordului”. În special, în 2015, șase noi puncte de comandă și de control au fost localizate în Bulgaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Estonia. Principala sarcină a acestora – în cazul unei decizii adecvate – este cea de asigurare a unui transfer rapid al contingentelor militare NATO în Europa de Est.
În plus, o unitate a armatei americane a intrat pe teritoriul statelor baltice, unde a crescut numărul de aeronave în bazele NATO. Totodată, nota de fundamentare susţine că pe teritoriul Ucrainei se află instructori americani care oferă instructaj luptătorilor organizației interzise pe teritoriul Rusiei „Sectorul de Dreapta”.
Din Proiectul de lege nu se înţelege dacă Rusia, la rândul său, se angajează să se retragă din Georgia (regiunile separatiste ocupate din 2008), din estul Ucrainei şi Crimeea, instituind astfel status-qvo-ul din anul 2000, al semnării acordului privind „utilizarea plutoniului”.
Documentul semnat de SUA şi Rusia în 2000 prevede eliminarea surplusului de plutoniu cu scop militar, în special prin producerea de combustibil pentru reactoarele nucleare, sau utilizarea sub altă formă, care nu poate fi folosită pentru crearea de arme.