„Români, voi sigur știți ce finanțați în Moldova?“

„Români, voi sigur știți ce finanțați în Moldova?“

La sfârșitul lunii august, în spaţiul public din Moldova a apărut o poveste despre un tânăr decedat în penitenciarul nr. 13 din Chişinău. Aparent o poveste socială, pentru că aşa am aflat de acest caz, un tată deplânge că fiul său a murit în închisoare din cauza lipsei de asistenţă medicală. Mai apoi, a început să semene cu o moarte suspectă, iar în final s-a dovedit a fi cazul tipic al unui tânăr ucis în bătaie în puşcăriile moldovenești, cum tacit recunosc și autoritățile de la Chișinău, punând sub acuzare trei gardieni și alți doi deținuți.

Pe 1 septembrie, când devenise evidentă cauza decesului tânărului Andrei Brăguţa, portalul de ştiri deschide.md publica imagini de la arestarea acestuia, într-un text promovat foarte puternic, în care ni se explica faptul că defunctul a fost extrem de recalcitrant şi violent în momentul reţinerii sale. Toată Moldova, în filmul „obţinut pe surse“ şi brand-uit de deschide.md a văzut că nefericitul Andrei era violent și, mai mult decât atât, din acele imagini se vedea un tânăr foarte sănătos, care nu avea cum să moară la zece zile distanţă. Filmul cu pricina a pornit un mare scandal în Moldova. Și nu atât filmul, cât modul în care jurnaliştii hrăniţi de la Bucureşti s-au transformat în avocaţii instituţiilor statului moldovean, care tocmai uciseseră un om. Facebook-ul moldovenesc a început să duduie de acuzaţii împotriva instituţiilor de presă de la Chişinău finanţate de guvernul României, iar postarea lui Vitalie Călugăreanu este cea mai relevantă în acest sens: „Eu rar mă supăr pe RO, dar…“.

Sunt fenomene în presa moldovenească pe care n-o să le înțeleg cred că niciodată. Sursa media din MD, finanțată la greu de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni din RO, „canta“ în corul lui Plahotniuc ca și cum așa și ar trebui. De parcă ăla, cu holdingul lui, ar avea tare mare nevoie și de ei.

,,Contribuabili români, voi sigur știți ce finanțați în Moldova?”

Povestea aceasta cu filmul „exclusiv“ de la arestarea lui Brăguţa a fost picătura care a umplut paharul societăţii civile şi opoziţiei din Moldova faţă de deschide.md şi alte publicaţii finanţate din bani publici româneşti prin Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. Astfel, Andrei Năstase, preşedintele partidului Demnitate şi Adevăr, a adresat o scrisoare deschisă miniştrilor Andreea Păstârnac şi Teodor Meleşcanu, în care explică faptul că aceste publicaţii s-au transformat în aparat de propagandă a regimului lui Plahotniuc şi le cere acestora să iniţieze o anchetă tehnică care să constate veridicitatea acestui fapt.

Demersul lui Năstase nu a avut niciun ecou din partea miniştrilor Păstârnac şi Meleşcanu, în schimb, o reacţie foarte interesantă a venit din partea obscurei asociații „Societatea Ziariștilor din România“, care l-a acuzat pe Năstase că încalcă libertatea presei în Moldova.

Nu este nevoie de o anchetă care să arate că deschide.md nu are nicio treabă cu jurnalismul independent, e suficient să cauţi în arhiva acestei publicaţii şi să vezi de câte ori, în campania electorală din 2016 pentru alegerea preşedintelui Republicii Moldova, Maia Sandu a fost prezentată pozitiv. Răspunsul este foarte simplu: Niciodată.

Scandalul acesta s-a stins tipic româneşte. În România, Năstase a fost terfelit de vreo doi jurnalişti conectaţi la bagajul informatic al SIE, iar în Moldova, deschide.md şi „Timpul de dimineaţă“ îşi văd mai departe de treabă. Şi asta, poate pentru că Maia Sandu nu a făcut niciun gest de solidaritate cu Andrei Năstase şi cu scrisoarea acestuia, în condiţiile în care tocmai ea este omul politic care a avut cel mai mult de suferit din cauza campaniilor mizerabile duse de deschide.md.

Pe 19 noiembrie , locuitorii orașului Chișinău sunt chemați la urne să voteze dacă îl mai vor pe Dorin Chirtoacă primar al Capitalei, într-un referendum inițiat de socialiștii lui Dodon în toamna trecută și care se întâmpla într-un moment extrem de complicat pentru primarul Chirtoacă. Pus sub acuzare în două dosare de corupție, și extrem de dezagreat în Chișinău din cauza unor mandate dezastruoase, finul lui Băsescu și-a găsit aliați în partidul de buzunar al lui Plahotniuc, PUN, partid ce-l are ca președinte onorific pe Traian Băsescu și, în mod inexplicabil, în Maia Sandu și partidul ei. Acest referendum ar fi fost o bună posibilitate de a scoate Chișinăul din ghearele lui Plahotniuc, cel care are în buzunar primarul interimar, de a-l demite pe Chirtoacă și de a organiza alegeri, care astăzi ar fi putut fi o mică speranță pentru democrația din Moldova.

Săptămâna trecută, puterea de la Chişinău a primit un dar nesperat de la preşedintele Klaus Iohannis. Aflat la New York, la adunarea generală ONU, preşedintele s-a întâlnit cu prim-ministrul Moldovei, Pavel Filip, cu care a avut o discuţie privată, de la care poze şi comunicate au umplut instantaneu Internetul moldovenesc prin comunicări sponsorizate. Joi, preşedintele l-a primit la Cotroceni pe Andrian Candu, preşedintele parlamentului Republicii Moldova. Bineînţeles, aparatul de propagandă al oligarhului a distribuit în toate văgăunile din Moldova imagini cu finul lui Plahotniuc strângându-i mâna neamţului nostru. La ambele întâlniri, s-au discutat tot felul de nimicuri. Ne-o spune chiar administraţia prezidenţială, într-un comunicat, din care singurul lucru pe care l-am înţeles e că Iohannis şi Candu au vorbit despre dosarul „transnistrean“. Discuţii inutile, asta dacă ţinem cont că România nu ia parte la negocierile de format „5+2“ al OSCE. S-a întâlnit preşedintele României cu Candu şi Filip, şi nu am auzit o vorbă despre legea votului uninominal mixt, promovată de aceştia la Chişinău, lege pe care toţi oficialii europeni o condamnă vehement.

Cristian Cobuz, cotidianul.ro.

0