Circa 30% din proiectele de legi și actele normative expertizate de Centrul Național Anticorupție în 2016 nu au fost justificate suficient pentru a fi promovate, iar aproape a zecea parte dintre ele nu au corespuns normelor de transparență în procesul de luare a deciziilor, se arată în raportul de activitate al instituției pentru anul trecut.
Mai mult, jumătate din inițiativele care au presupus costuri pentru a fi implementate nu au oferit o justificare financiară cu efecte juridice, care ar preciza sursa de finanțare a proiectului. Anume această abatere este una dintre cauzele aplicării pasive a legislației, concluzionează CNA, conform anticorupție.md.
Potrivit datelor, în 2016, Direcția legislație și expertiză anticorupție a CNA a analizat și avizat 1.070 de proiecte de legi, hotărâri ale Guvernului și acte departamentale și a identificat peste 3.000 de factori de coruptibilitate pe care autorii actelor normative le-au admis în inițiativele lor. În cele mai multe cazuri, este vorba despre discreții excesive ale autorităților publice și conflicte ale normelor de drept. Totodată, experții au identificat sute de formulări lingvistice ambigue; lipsa sau insuficiența mecanismelor adecvate de control, odată cu implementarea mai multor inițiative; sancțiuni necorespunzătoare, accesul limitat la informație sau lipsa transparenței.
În raportul CNA se mai arată că, în cazul a 263 de proiecte adoptate au fost identificați 746 de factori de coruptibilitate (în anul 2015 – 358), dintre care mai mult de jumătate (400) au fost luați în considerare de autorii proiectelor și remediați, „ceea ce stabilește o eficiență a expertizei anticorupție de 53,62%”.