Respingerea reformei constituţionale propuse de premierul Matteo Renzi la referendumul din Italia nu este un vot împotriva Uniunii Europene şi a monedei unice, aşa cum au jubilat luni populiştii blocului comunitar, ci un avertisment dat reformatorilor de tipul conservatorului francez Francois Fillon, comentează Reuters.
Votul italienilor, care l-a determinat pe premierul Renzi să îşi anunţe demisia, reprezintă însă un pas înapoi pentru Europa, într-o perioadă în care liderii încearcă să dea un răspuns credibil la Brexit, alegerea lui Donald Trump ca preşedinte al SUA şi problemele economice ale propriilor state.
Italia se alătură în acest fel unei liste de ţări care vor fi preocupate în 2017 de problemele interne, an în care olandezii, francezii, germanii şi posibil şi britanicii vor merge la urne.
Referendumul din Italia dă un semnal de alarmă altor reformatori europeni, cu este conservatorul francez Francois Fillon, candidat cu şanse la preşedinţia Franţei, care a promis nu mai puţin de cinci referendumuri pentru promovarea agendei sale interne, dacă va fi ales în primăvară.
În viitorul imediat, în pofida calmului relativ de pe pieţele financiare, votul negativ dat de italieni reformelor care ar fi simplificat procesele legislative prin restrângerea atribuţiilor Senatului, printre alte măsuri, amplifică temerile legate de subfinanţarea sectorului bancar şi perspectivele economice ale Italiei, a treia mare ţară din zona euro.
În consecinţă, complică analizele Băncii Centrale Europene (BCE), a cărei conducere va decide joi dacă să extindă programul de achiziţii de obligaţiuni dincolo de luna martie.
„Votul nu va împinge din nou Italia în criză, deocamdată. Dar înseamnă timp pierdut pentru o ţară care are probleme uriaşe cu băncile, cu nivelul enorm al datoriei publice şi cu şomajul ridicat. Există un pericol semnificativ ca reformele să încetinească”, a spus Marcel Fratzscher, directorul institutului economic DIW din Berlin, fost oficial al BCE.
Renzi, văzut de partenerii europeni drept o ancoră de stabilitate într-o ţară unde instabilitatea politică a fost o stare de fapt în ultimele decenii, a obţinut numai 40% din voturile favorabile la referendum.
Înfrângerea lui Renzi vine la câteva zile după ce preşedintele francez de stânga Francois Hollande, extrem de nepopular, a cedat realităţilor politice şi a anunţat că nu va candida pentru al doilea mandat.
Plecarea lui Renzi ar putea deschide calea venirii la putere a Mişcării populiste 5 Stele, cu toate că şansele sunt scăzute.
După votul pro-Brexit din iunie, în urma căruia premierul britanic David Cameron a demisionat, este a doua oară într-o jumătate de an când liderul unei ţări mari din UE şi-a condiţionat viitorul politic de un referendum şi a pierdut.
„Italienii l-au respins pe Renzi şi UE”, a afirmat preşedinta Frontului Naţioal din Franţa, Marine Le Pen.
Nigel Farage, din partea partidului britanic UKIP, a spus că votul pare mai mult despre euro decât despre schimbări constituţionale.
Spre deosebire de Marea Britanie, sondajele arată că o majoritate solidă de alegători italieni sunt în favoarea UE şi a euro, ei fiind încurajaţi să voteze „Nu” la referendum de toate partidele importante, cu excepţia Partidului Democrat.
Înfrângerea lui Renzi, care a avut loc în aceeaşi zi în care austriecii au votat un independent la preşedinţia ţării şi nu reprezentantul extremei-dreapta, arată mai degrabă un calcul politic greşit din partea sa.