Republica Moldova a „achitat” din bugetele publice circa 1,5 miliarde de lei pentru corupție

Republica Moldova a „achitat” din bugetele publice circa 1,5 miliarde de lei pentru corupție

Luând în considerare statisticile internaționale potrivit cărora costurile corupției se ridică la 20-25% din bugetul unei achiziții, putem estima că în Republica Moldova, unde valoarea achizițiilor a fost în anul 2016 de circa 7,5 miliarde lei, noi toți am „achitat” din bugetele publice pentru corupție circa 1,5 miliarde de lei, scrie Buletinul Informativ „Bugete fără secrete”.

Regulamentul cu privire la activitatea grupului de lucru pentru achiziții, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 667 din 27 mai 2016, prevede o serie de responsabilități ale grupului de lucru, printre care și cea de asigurare a monitorizării executării contractelor de achiziție și elaborarea, în acest sens, a unor rapoarte trimestriale, semestriale și anuale, care trebuie plasate obligatoriu pe pagina web a autorității publice.

Rezultatele monitorizării IDIS „Viitorul” arată că 23 dintre APL-uri sau 38,3% au adus la cunoștința publicului anunțurile de participare fie prin intermediul panoului informativ, fie al paginii web instituționale.

Pe de altă parte, doar cinci autorități publice locale dintre cele 60 monitorizate au publicat anunțurile de intenție pe pagina web, doar șase primării au comunicat despre rezultatele achizițiilor și doar două primării au elaborat și publicat pe pagina web rapoarte de monitorizare a executării contractelor de achiziție.

Primăria orașului Cahul a publicat două rapoarte de monitorizare a executării contractelor, unul pentru semestrul II al anului 2016, iar altul – pentru primul trimestru al anului curent.

Potrivit Buletinului Informativ, pe pagina Primăriei municipiului Bălți sunt publicate cinci rapoarte pentru primul trimestru și cinci rapoarte pentru primul semestru al anului curent.

Rapoartele respective ne furnizează informații cu ajutorul cărora oricine poate analiza și aprecia dacă resursele alocate pentru achiziția respectivă au fost utilizate eficient, dacă și condițiile contractuale au fost respectate și dacă bunurile au fost livrate în termenele stabilite.

De asemenea, se indică garanția bunurilor/serviciilor/lucrărilor, diferența dintre cantitatea contractată și cea efectiv livrată, diferența dintre suma contractului și cea valorificată în momentul elaborării raportului, precum și acțiunile autorității în caz de necorespundere a calității, cantității livrate, nerespectare a termenelor, graficului livrărilor (pretenții, aplicarea penalităților, includerea în lista de interdicție a operatorilor economici).

Altfel spus, nici mai mult, nici mai puțin de 3% dintre autoritățile locale monitorizate s-au conformat prevederilor legale în acest sens.

0