Jumătate dintre funcționarii cu probleme de integritate continuă să activeze în funcții publice și chiar sunt avansați. Concluziile respective sunt formulate în studiul „Reacția instituțiilor publice la investigațiile jurnalistice: autosesizări multe, rezultate puține”, prezentat de către Asociația Presei Independente (API) și portalul Moldova Curată, transmite IPN.
Autorii cercetării constată lipsa voinței politice de a-i exclude din serviciul public pe funcționarii cu probleme de integritate, în unele cazuri aceştia chiar sunt avansaţi în pofida faptelor semnalate în investigațiile jurnalistice profesioniste. Experţii atenționează și asupra numărului redus de sancțiuni aplicate funcționarilor pentru nedeclararea averilor și intereselor personale.
În studiu au fost documentate reacțiile autorităților la faptele descrise de jurnaliștii de investigație în perioada 2014-2017 referitoare la integritatea persoanelor cu funcţii publice. Autorii au constatat că jumătate dintre persoanele vizate în cele 32 de cazuri de rezonanţă semnalate continuă să activeze în funcțiile deținute și nu au suportat consecințe, iar în 8 cazuri chiar au fost avansaţi. În condițiile în care, în multe domenii, în special în sectorul judecătoresc, există prevederi legislative și normative referitoare la reputația ireproșabilă a angajaților, acestea nu se respectă, iar singura soluție rămâne a fi voința politică sub forma unui angajament puternic de a face ordine în instituțiile publice, renunțând la funcționarii cu probleme de integritate, consideră autorii studiului.
Din cele 24 de controale efectuate în această perioadă după investigaţiile jurnalistice de fosta Comisie Națională de Integritate (CNI) și Centrul Național Anticorupție (CNA), doar 10 s-au încheiat cu sancțiuni. În cazul CNI, o parte dintre cauze au fost clasate deoarece instituția nu a verificat efectiv averile declarate de subiecți, ci doar faptul dacă acestea au fost declarate în modul corespunzător și dacă datele indicate în declarațiile de venituri și proprietăți corespund cu cele din bazele de date oficiale (Agenția Servicii Publice etc.), fără să fie verificată diferența dintre valoarea bunurilor și veniturile legale ale persoanei. De asemenea, în unele cazuri, persoanele au rămas nesancționate contravențional sau penal din cauza expirării termenului de prescripție. Totodată, Serviciul Fiscal de Stat (SFS) nu a manifestat până în prezent interes să verifice, în limitele domeniului său de activitate, semnalele transmise de presă privind finanțarea netransparentă a partidelor și campaniilor electorale.
Experții îndeamnă instituțiile de control, prevenire și combatere a corupției – ANI, CNA, Procuratura anticorupție ş.a. – să pornească verificări în baza investigațiilor jurnalistice care includ probe și documente și indică asupra unor fapte ilegale ale funcționarilor publici. Instituțiile ar trebui să anunțe public despre acțiunile întreprinse, oferind astfel opiniei publice dovezi clare de voință reală de a combate corupția și a promova integritatea în sectorul public.
Autorii studiului recomandă reprezentanților societății civile să-şi asume funcția de monitorizare a modului cum instituțiile de stat reacționează la dezvăluirile din investigațiile jurnalistice, expediind solicitări de informație sau chiar denunțuri, fapt care ar obliga instituțiile statului să vină cu o reacție.