Anexarea Crimeei ar putea să-l coste scump pe liderul de la Kremlin care n-a luat în calcul mişcările Beijingului. Rusia lui Vladimir Putin a comis o gafă strategică gravă de a călca în picioare acorduri internaţionale fără să se asigure că are şi sprijinul Chinei.
Orice speranţă de atragere acum a Beijingului ca aliat, în atenuarea sancţiunile occidentale, pare sortită eşecului şi cu ea şansele Kremlinului de a trece fără prea mari pagube pentru anexarea Crimeei.
Putin a avut grijă să mulţumească, în discursul său din faţa camerelor reunite ale Parlamentului rus, Biroului Politic al Chinei pentru presupusul sprijinul său în acest demers, iar ministrul de externe, Serghei Lavrov, susţinut că „ Rusia şi China au opinii convergente cu privire la situaţia din Ucraina“. Dar acesta este o minciună disperată, scrie „The Telegraph“. Şi asta s-a văzut şi în Consiliul de Securitate al ONU, când reprezentantul Beijingului s-a abţinut să voteze alături de Moscova.
Piaţa financiară globală, mai tare ca tancurile
Putin descoperă acum o realitate modernă: piaţa financiară globală se teme mult mai tare de autorităţile de reglementare americane decât de tancurile T90. Fără China, Rusia nu are nicio speranţă să amortizeze şocul sancţiunilor occidentale care, într-o etapă ulterioară, ar putea afecta grav economia Federaţiei.
Nu ştim cu exactitate ce au discutat Barack Obama şi omologul său chinez Xi Jinping la Haga, dar rezultatul a fost că Ben Rhodes, consilier adjunct al lui Obama pe probleme de securitate a declarat apoi că „Rusia nu mai poate conta pe sprijinul unui aliat tradiţional”, notează publicaţia britanică.
China a rupt monopolul rusesc de pe piaţa gazelor naturale din Asia Centrală. Gazul din Turkmenistan curgea către nord la preţuri fixate de Gazprom. Acum curge către est. Preşedintele chinez Xi Jinping a fost personal la inaugurarea conductei de 1800 km lungime care porneşte din cel de-al doilea bazin de gaze naturale al lumii către frontiera chineză. La capacitate maximă, gazoductul va livra echivalentul a jumătate din exporturile Gazprom către Europa. Situaţia nu este deloc diferită în Kazahstan.
Jocul sofisticat al lui Xi Jinping
Potrivit experţilor, China a adoptat o poziţie de mijloc pendulând între Moscova şi Washington, riscantă din cauza unei posibile escaladări a crizei ucrainene, dincolo de graniţele statului european. Deşi există o facţiune în Consiliul Naţional de Securitate al Beijingului care doreşte o aliniere la acţiunile ruseşti în Crimeea, preşedintele Xi Jinping preferă să plaseze China într-un rol mai sofisticat.
„Un rol mai activ al Statelor Unite ar fi oportun pentru eliminarea monopolului rusesc în zonă“, crede secretarul de stat din cadrul Ministerului de Externe şi fost şef al misiunii diplomatice a Chinei în Kazakhstan, Cheng Guoping, citat de „The Telegraph“.
Din punctul de vedere al analistului George Walden, atitudinea chinezilor poate fi justificată prin prisma sincopelor din relaţia sino-rusă de-a lungul istoriei. „Chinezii nu au iertat niciodată Rusia pentru ocuparea estului Siberiei în timpul ţarilor, considerând acea zonă drept teritoriul lor pierdut“, crede Walden. Şi o iau înapoi prin migraţie, asemănător cu modelul practicat de mexicani în Texas şi California.
Populaţia Orientului Îndepărtat al Siberiei a scăzut dramatic de la opt milioane de oameni în urmă cu două decenii, la 6,3 milioane în prezent. Pe calea ferată transiberiană există zeci de localităţi-fantomă. Rusia nu a reuşit să valorifice regiunea ei de est, iar scăderea dramatică a populaţiei a dus la o reorientare a politicilor Moscovei spre zona ei europeană, fostul bastion moscovit. Întrebarea este cât de repede şi cât de paşnic va reuşi noua politică a Rusiei.
South Stream, perspective sumbre
Proiectul South Stream, gazoductul rusesc care ocoleşte Ucraina prin Marea Neagră, întâmpină probleme tot mai mari. Constructorul tronsonului bulgăresc, evaluat la 3,5 miliarde de euro, va fi un consorţiu rus prezidat de Ghenadi Timcenko, care figurează pe lista de sancţiuni a UE. Concernul italian ENI, care participă împreună cu Electricite de France şi Wintershall la proiect, a avertizat că în urma crizei ucrainene perspectivele pentru realizarea gazoductului au devenit foarte sumbre.