Anunţul vizitei preşedintelui CE, Jean Claude Junker, în Rusia a stârnit proteste ale liderilor occidentali, dar şi un interes deosebit din partea „ţarului de la Kremlin” pentru a tranşa un proiect energetic controversat.
Vladimir Putin îl aşteaptă pe şeful Executivului european pentru a discuta serios problema gazoductului Nord Stream 2, care ar urma să dubleze reţeaua existentă deja între Rusia şi Germania, anunţă Bloomberg.
Mărul discordiei
Pentru a rezolva problemele legate de legislaţia antimonopol din Europa, Gazprom a trebuit să recurgă la un artificiu simplu în privinţa construirii gazoductului Nord Stream 2 pe sub Marea Baltică: un consorţiu internaţional de firme care să se ocupe de proiect.
Cu toate acestea, necazurile furnizorului de gaze din Rusia nu s-au terminat, diverşi politicieni de rang înalt din UE acuzând jocul de interese pe care Vladimir Putin încearcă să îl regleze prin intermediul furnizării de energie suplimentara pe piaţa germana.
Liderii din Polonia şi Slovacia au cerut şefului CE şi preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk, să blocheze proiectul Nord Stream 2, după ce Vladimir Putin a anunţat rezilierea unilaterală a proiectului comun Rusia-UE, South Stream, care urma să distribuie gazul rusesc în sud-estul Europei.
În acelaşi timp, o parte din politicienii europeni văd în Nord Stream 2 o cale prin care Moscova poate pune presiune pe Kiev, oficialii ruşi anunţând că intenţionează să renunţe la culoarul de transport ucrainean începând cu anul 2019.
40% din gazul vândut de ruşi în Europa tranzitează Ucraina, iar Kievul încasează redevenţe de aproximativ 1,9 miliarde euro pe an de la Gazprom.
„Nord Stream 2 a devenit un proiect politic otrăvitor”, afirmă Judy Dempsey, analist în cadrul sucursalei berlineze a Carnegie Europe.
Gazprom, o unealtă utilă în politica externă a Kremlinului, intenţionează astfel să îşi stabilizeze prezenţa în piaţa vest europeană, în vreme ce Berlinul nu s-a arătat niciodată indiferent la menţinerea unor legături economice avantajoase cu Rusia.
„Este un proiect major, care denota forţă”, considera şi Pal Sagvari, ataşatul special al ministrului de Externe din Ungaria.
Fără reguli sub apă
Nord Stream 2 are o lungime totală de 1200 km, cea mai mare parte din traseul gazoductului fiind sub apele Mării Baltice, un bun motiv pentru Gazprom de a argumenta ca legislaţia europeană privind anularea dreptului furnizorului de a opera reţeaua de transport nu ar trebui aplicata in acest caz.
Poziţia reprezentanţilor Gazprom este împărtăşită şi de oficialii de la Berlin, care fac deja presiuni asupra CE să respecte acest punct de vedere.
La schimb, ministrul german pentru Economie şi Energie, Sigmar Gabriel, s-a oferit să introducă anumite clauze speciale în contractul cu partea rusă: una dintre ele stabileşte ca Nord Stream 2 să nu fie folosit ca o variantă ocolitoare a culoarului energetic ucrainean, iar a doua prevede ca furnizarea de energie din estul Europei să nu fie compromisă.
„Junker nu va merge cu mâna goală în Rusia. Părerea mea este că el va prezenta anumite propuneri vizând îndeplinirea unor condiţii de către Rusia pentru a putea continua cu proiectul gazoductului”, susţine Judy Dempsey.
Faza avansată
Gazprom, deşi parte majoritară în consorţiul internaţional care se ocupă de construirea gazoductului buclucaş, a avut grijă să-şi selecteze parteneri influenţi din Europa de Vest pentru a realiza acest proiect: Shell, BASF, E.ON, Engie şi OMV.
Chiar şi fără să aibă încă acordul Comisiei Europene, cele şase companii dau semne că lucrul la proiectul Nord Stream 2 nu bate pasul pe loc.
Conductele care vor fi aşternute pe fundul Mării Baltice au fost deja comandate, în următoarele săptămâni urmând să se organizeze o licitaţie pentru montarea acestora, a anunţat purtătorul de cuvânt al consorţiului, Jens Mueller.
Faptul acesta îi face pe contestatarii germani ai proiectului să se întrebe dacă Nord Stream 2 nu a intrat deja într-o fază atât de avansată încât nici măcar forul executiv al UE nu îl va mai putea bloca.
„Proiectul Nord Stream 2 înaintează pe nesimţite, cu consimţământul guvernului german. Mă tem ca de la un anumit punct va fi prea târziu pentru a-l mai bloca”, şi-a exprimat punctul de vedere Annalena Baerbock, parlamentar german din partea Partidului Verzilor.
Reprezentanţii consorţiului Nord Stream 2 susţin că proiectul este necesar în baza prognozei de creştere a consumului de energie în zona vest europeană în următoarele decenii.
În acelaşi timp, o analiza a Agenţiei Internaţionale pentru Energie argumentează că Gazprom va trebui să-şi adapteze politica de preţuri pentru a rămâne competitivă pe piaţă europeana, asaltată deja de rezervele de gaz natural lichefiat livrate de producători din SUA şi Qatar.