Sistemul electoral mixt ar trebui aplicat nu mai devreme de alegerile din 2022, și doar după înlăturarea deficiențelor ce se referă la criteriile de formare a circumscripțiilor, oportunitatea utilizării resurselor administrative pentru alegeri, delegarea candidaților pentru constituirea consiliilor electorale de circumscripție și competența teritorială de soluționare a litigiilor electorale pe teritoriul circumscripțiilor uninominale, conform unei analize a experților Promo-Lex.
Conform experților, există un calcul neclar la formarea circumscripţiilor. Legea stabileşte că numărul alegătorilor dintr-o circumscripţie este cuprins între 55.000-60.000, iar devierea numărului de alegători între circumscripţiile electorale uninominale nu trebuie să depăşească 10%. Potrivit Promo-Lex, contrar acestor prevederi legale, între 15 şi 30 circumscripţii sunt constituite cu abatere de la marja de 10% stabilită de lege.
De asemenea, experții spun că au constatat că modul de folosire a resurselor administrative în campania electorală nu sunt destul de clar reglementate de lege.
„Dacă observăm faptul că anumiți primari și consilieri raionali au apartenență la anumite partide parlamentare, am putea intui că aceștia își vor exprima susținerea pentru candidați specifici la fotoliul de deputat. În acest sens, există riscul ca aceștia ”să-și ajute” colegii de partid, prin folosirea resurselor și pârghiilor administrative pe care le au la dispoziție”, spun analiștii Promo-Lex.
Potrivit legii, membrii consiliilor electorale de circumscripţie sunt propuşi de către judecătorii, consiliile raionale şi Adunarea Populară a Găgăuziei şi de către partidele politice. Dat fiind că circumscripţiile se formează în baza mai multor localităţi, nu este clar care consiliu raional anume, din cele incluse în circumscripţie, poate propune candidaţi pentru consiliile electorale de circumscripţie. Aceeaşi situaţie ar putea fi întâlnită în cazul judecătoriilor.
Anterior, Asociația venise cu diverse analize privind efectele schimbării sistemului electoral. Printre problemele semnalate anterior era faptul că Hotărârea de Guvern a fost votată fără ca să fie soluționată sesizarea depusă la Curtea Constituțională, problema votării de către studenți, dar și modul pripit de adoptare a acestei legi.