Presa română: Vladimir Plahotniuc – stăpânul Moldovei

Presa română: Vladimir Plahotniuc – stăpânul Moldovei

Aproape necunoscut în România, omul care din când în când face breaking news-uri despre omoruri în Federaţia Rusă este stăpânul absolut al ţării de la Est de Prut. Pe străzile din Chişinău, de la oameni simpli la oameni politici, toţi se feresc şi să-i pronunţe numele de teamă că ar avea repercusiuni. Vladimir Plahotniuc controlează autoritar toată viaţa Moldovei. De la justiţie la sănătate, de la armată la sectorul financiar-bancar, Plahotniuc este în toate. Are multiplă cetăţenie, moldovenească şi a Federaţiei Ruse, şi, printr-un artificiu legislativ, deţine un paşaport românesc sub numele de Vladimir Ulinici, se arată într-o analiză a cotidianul.ro.

S-a născut pe 1 ianuarie 1966, a făcut şcoala primară în satul Grozeşti, raionul Nisporeni. În anul 1991 a absolvit Universitatea Tehnică din Moldova, cu diplomă de inginer, iar în 2002 a obţinut titlul de master în business şi administrare la aceeaşi universitate. Despre perioada anilor ’90, Plahotniuc refuză să povestească cu ce s-a ocupat. Devine persoană publică în anul 2001, când, în mod bizar, este numit de Dan Ion Popescu director la Petrom Moldova SA, parte a grupului Petrom România, iar de aici se naşte suspiciunea că ar fi agent al SIE. În această perioadă, în care oligarhul s-a ocupat de afacerea Petrom Moldova, toate afacerile i-au mers foarte bine, iar asta în Moldova este pusă pe seama bunei relaţii pe care a avut-o cu fostul preşedinte comunist Vladimir Voronin, comuniştii fiind debarcaţi de la putere pe 7 aprilie 2009.

În anul 2010 devine parlamentar al Partidului Democrat din Moldova şi ocupă în câteva rânduri funcţia de vicepreşedinte al acestei formaţiuni politice. La sfârşitul lunii octombrie 2013 renunţă la mandatul de deputat, declarând că vrea să se ocupe mai mult de partid. La alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 a câştigat un nou mandat de parlamentar, la care renunţă în iulie 2015, imediat după votarea guvernului Streleţ; oligarhul, controlând justiţia din Moldova, nu dorea să se asocieze cu scandalul furtului miliardului, ce avea să izbucnească lunile următoare. În ianuarie 2016, pe fondul izbucnirii scandalului „furtul miliardului“, ce a adus la arestarea fostului prim-ministru Vlad Filat şi la demisia premierului PLDM-ist Valeriu Streleţ, Biroul Politic al Partidului Democrat a înaintat propunerea de prim-ministru Vlad Plahotniuc preşedintelui Republicii Moldova de la acea dată, Nicolae Timofti. Doar reacţia promptă a zecilor de mii de oameni din stradă a făcut ca mogulul Plahotniuc să nu fie şi în ziua de astăzi premierul Moldovei. Actualmente, Plahotniuc este preşedintele Partidului Democrat şi, începând cu această vară, vicepreşedinte al Internaţionalei Socialiste.

Vrea să schimbe legea

În primăvara aceasta, controversatul om politic Plahotniuc a anunţat că intenţionează să schimbe legea electorală din Moldova prin introducerea votului uninominal. Ignorând avertismentele internaţionale şi nesocotind Raportul Comisiei de la Veneţia, oligarhul a reuşit să treacă prin parlament această nouă lege electorală, care presupune ca jumătate din parlamentul moldovean (51 de mandate) să fie atribuite prin vot uninominal într-un singur tur, cum se aleg primarii la noi, iar cealaltă jumătate de parlament urmează a fi desemnată prin vot pe listă. Această modificare a Codului electoral a fost susţinută de socialiştii lui Igor Dodon şi de popularii lui Iurie Leancă.

Afaceristul Plahotniuc a ştiut foarte bine să pună mâna pe toate instituţiile de presă din România care şi-au deschis ediţii de Moldova. Că vorbim despre Realitatea, Adevărul sau Evenimentul Zilei, toate au ajuns în ţarcul lui şi, în momentele importante, acestea i-au slujit cauza. În felul acesta, marii cunoscători ai problemei basarabene din presa românească, unii dintre ei care au fost şi sunt consilieri prezidenţiali, au fost plătiţi în mod direct sau indirect de Plahotniuc.

Profesorul Iulian Chifu, prin Evenimentul Zilei şi, mai nou, prin Deschide.md, este cel mai mare propagandist al lui Plahotniuc şi, din păcate pentru Moldova, asta împiedică autorităţile de la Bucureşti să conştientizeze realităţile politice din Moldova. Şi ca să înţelegem cât de puternic a pătruns oligarhul Plahotniuc în structurile de securitate de la Bucureşti, trebuie să privim spre toamna trecută, când, printr-o manevră extrem de abilă, Plahotniuc a reuşit să o bage pe Laura Codruţa Kovesi în jocul electoral, transformând-o astfel pe şefa DNA în vehicul de imagine pentru Igor Dodon. În săptămâna dinaintea turului doi al alegerilor prezidenţiale din Moldova, şefa DNA, împreună cu ministrul Justiţiei Raluca Prună, au fost la Chişinău, unde au oferit consultanţă în combaterea corupţiei procurorilor moldoveni controlaţi de Plahotniuc. În acea săptămână toate televiziunile lui Plahotniuc şi ale socialiştilor au transmis imagini cu Kovesi şi Viorel Chetraru (şeful CNA), însoţite de titlul „DNA a trecut Prutul“, în condiţiile în care candidatul proeuropean Maia Sandu avea ca principală temă electorală combaterea corupţiei. Manevra i-a derutat pe moldoveni şi aceasta a fost în folosul candidatului prorus Igor Dodon; acesta, de fapt, fiind preferatul lui Plahotniuc pentru fotoliul prezidenţial, în intenţia de a-şi perpetua nestingherit afacerile şi în continuare de a ţine în captivitate Republica Moldova.

O nouă farsă a oligarhului

Centrele revanşarde de la Moscova schimbă accentele: la Chişinău, principalii beneficiari ai războiului informaţional rusesc se declară contra propagandei externe.

Zilele trecute, principalul partid de guvernare de la Chişinău, Partidul Democrat din Moldova, a propus atenţiei parlamentului moldovean un proiect de lege privind modificarea Codului audiovizualului, prin care să se instituie un mecanism de asigurare a securităţii informaţionale a statului. S-ar părea că lucrurile şi intenţiile sunt clare, dar nu este tocmai aşa.

Tot zilele trecute, în cadrul unei vizite în SUA, preşedintele Partidului Democrat, oligarhul Vlad Plahotniuc, a menţionat că Federaţia Rusă duce o propagandă agresivă, impune măsuri economice defavorabile, dar şi susţine forţele politice proruse din Republica Moldova. În perspectiva alegerilor parlamentare din toamna anului viitor, acesta a mai declarat: „Important este să menţinem cursul european şi să nu permitem preluarea puterii de către forţele proruse“. S-a referit, desigur, la pericolul iminent din partea pupilului său, socialistul Igor Dodon, pe care tot Plahotniuc l-a ajutat să ajungă preşedinte al Republicii Moldova, în detrimentul Maiei Sandu, reprezentantă a opţiunii tranşant europene.

Informându-i pe oficialii americani despre vulnerabilitatea Moldovei la campaniile mediatice de manipulare din exterior şi despre elementele grave de defăimare la adresa Chişinăului, dar şi a partenerilor din UE şi SUA, oligarhul Plahotniuc nu a recunoscut însă că tocmai el retransmite pe teritoriul Republicii Moldova principalul post de televiziune din Rusia – Pervîi Kanal –, fapt pentru care an de an se alege cu bani frumoşi.

Luat la bani mărunţi, vom atesta că liderul coaliţiei de guvernare de la Chişinău, Vladimir Plahotniuc, este unul din principalii detractori ai modernizării europene a Republicii Moldova. În perioada contemporană, niciun alt partid sau politician din stânga Prutului nu a excelat mai mult în a menţine acest teritoriu în raza de bătaie a propagandei ruseşti, pentru a nu permite, desigur, ieşirea Moldovei de pe orbita Kremlinului. În primul rând, s-a acţionat prin postul său de televiziune Prime, care este postul cu cea mai mare audienţă din R. Moldova. Aceasta se datorează acoperirii mari şi a frecvenţei de eter deţinută de companie, iar o mare parte din programul Prime o reprezintă retransmisia postului rusesc Pervîi Canal, care elaborează emisiuni propagandistice deosebit de toxice la adresa a tot ce este legat cu Occidentul. Iar cât de încâlcite sunt fibrele existenţiale ale politicii moldoveneşti putem remarca din relaţia de afaceri cu Plahotniuc a lui Andrian Candu, un alt luptător declarat cu propaganda rusească, fin de cununie al lui Plahotniuc şi, prin cumul, preşedinte al parlamentului de la Chişinău, care s-a ales cu un chilipir anul trecut de 11,5 milioane lei moldoveneşti (circa 650.000 USD), participând, colateral, la promovarea propagandei ruseşti. Astfel, presa a scris că Andrian Candu deţine 10% din capitalul social al firmei Prime Management, celelalte 90% fiind proprietatea oligarhului Vladimir Plahotniuc.

Pentru a conştientiza adevăratele intenţii ale lui Plahotniuc, trebuie să ne amintim că el a fost omul care, în 2007, a determinat sistarea transmisiunii TVR 1 pe teritoriul Republicii Moldova, pe frecvenţa a doua de stat. De aici, cetăţenii acestui stat capturat au rămas la cheremul maşinilor de propagandă ruseşti, care au modelat mentalul colectiv atât de bine, încât astăzi numărul euroscepticilor îl depăşeşte pe cel al adepţilor integrării europene a Republicii Moldova. De această crimă se face vinovat fostul regim comunist, regim din care au făcut parte, oficial sau neoficial, actualul preşedinte al democraţilor de la Chişinău, Vladimir Plahotniuc, şi ex-preşedintele acestui partid, Marian Lupu, aprig promotor al „limbii moldoveneşti“, din punct de vedere politic.

Oponenţii actualului regim oligarhic de la Chişinău, care urmăreşte interese eminamente personale şi de clan, s-au obişnuit cu faptul că, adesea, în exterior nu se cunoaşte adevărata calitate a elitei politice şi administrative din Republica Moldova. O excepţie ar fi, poate, ex-preşedintele Georgiei, Mihail Saakaşvili, astăzi prizonier al preşedintelui Ucrainei, oligarhul Petro Poroşenko, ultimul fiind un vechi şi bun prieten al oligarhului moldovean Vladimir Plahotniuc. Vorbind despre Georgia, Ucraina şi Moldova, Saakaşvili a spus într-un interviu că toate aceste trei ţări sunt interconectate: „Ar fi o ruşine pentru mine dacă aş fi un prieten al oligarhilor. Ce avem în toate aceste ţări e că lucrurile nu sunt aşa cum par. Georgia e controlată de un oligarh, Moldova este controlată de un alt oligarh, Ucraina este controlată de câţiva oligarhi care deţin toată guvernarea şi 70% din PIB. Şi după aceea vin politicienii din Occident şi strâng mâinile unor prim-miniştri sau miniştri, dar ei nu sunt ceea ce se prezintă. Nu ei conduc acele ţări. Acele ţări sunt controlate de oligarhi“.

Cum a desfiinţat statul Republica Moldova

În Republica Moldova democraţia a încetat deja să mai fie o realitate, or, responsabilii organizaţiilor care exercită puterea reală nu sunt aleşi în mod democratic şi publicul nu e informat în ceea ce priveşte deciziile lor. Aserţiunea este valabilă, în primul rând, în cazul oligarhului controversat, preşedinte al Partidului Democrat din Moldova, Vladimir Plahotniuc, care, deşi nu deţine nicio funcţie oficială în stat, este omul care-i ţine în anticameră pe toţi ministeriabilii, dar şi pe procurori, judecători, directori de media, oameni de afaceri etc.

Cu un rating personal de popularitate de circa 4%, Vladimir Plahotniuc se ambiţionează să gestioneze soarta Republicii Moldova, în pofida faptului că numele său figurează într-o mulţime de dosare cu rezonanţă, fiind învinuit de atacuri raider, de implicare în tentative de omor etc. Situaţia a fost perfect descrisă de către editorialistul Petru Bogatu, astăzi angajat la o televiziune deţinută de Plahotniuc, care spunea odinioară că oligarhul şi-a subordonat procurori şi judecători şi pe această cale a subjugat instituţiile constituţionale. Ca rezultat, a făcut din stat o firmă privată, iar  din justiţie – un fel de gestapou pentru intimidarea şi îngroparea adversarilor politici.

În plus, Bogatu a mai specificat că, în situaţia în care Republica Moldova a ajuns să fie guvernată nu de autorităţile publice constituţionale, nu de guvern, nu de preşedintele republicii, ci de un individ fără nicio demnitate oficială, „statul nu mai există. A fost desfiinţat. Distrus. Anihilat. Prin mituire, intimidare şi tranzacţionare ilicită“.

La modul real, numele lui Vladimir Plahotniuc este asociat cu o mulţime de scandaluri legate de atacuri raider, de suprimare a oponenţilor politici, de viciere a democraţiei şi a libertăţii presei. Chiar zilele trecute, preşedintele Partidului Democrat din Moldova a fost pomenit în contextul unei tentative de asasinare a unui bancher fugar rus, dar şi în România, pe marginea unui proces pierdut cu omul de afaceri Porumboiu.

Intenţiile guvernanţilor de la Chişinău şi Bucureşti

Acest personaj, Vladimir Plahotniuc, a reuşit anul acesta să acceadă în fotoliul de vicepreşedinte al Internaţionalei Socialiste, unul dintre oponenţii săi politici, refugiat peste hotarele Republicii Moldova, învinuindu-l că şi-a cumpărat funcţia pentru a se legitima pe arena internaţională. Deoarece nu ţine de competenţa noastră să certificăm veridicitatea acestor acuzaţii, vom remarca doar că Internaţionala Socialistă are doar de pierdut de pe urma colaborării cu asemenea personaje controversate. Vom aminti aici că, pe linie doctrinară, Partidul Democrat din Moldova este partener cu Partidul Social Democrat din România, formaţiunile având semnat până şi un acord de colaborare. Astfel, conducerile Partidului Democrat din Moldova şi Partidului Social Democrat din România au semnat, pe 9 septembrie 2014, un protocol de colaborare şi parteneriat. Amiciţia dintre conducătorii PSD şi zişii democraţi de la Chişinău ridică mai multe semne de întrebare, îndeosebi dacă e să ne amintim că acelaşi Partid Democrat din Moldova a mai semnat un acord de colaborare, de astă dată cu partidul Rusia Unită, formaţiune a ţarului rus Vladimir Putin. Acest subiect merită o atenţie aparte, deoarece poate pune în lumină adevăratele motive şi intenţii ale actualilor guvernanţi de la Chişinău, dar şi de la Bucureşti.

În Republica Moldova numai propaganda oficială nu observă gravele derapaje de la normele democratice şi că o elită de tip oligarhic jefuieşte banul public, în timp ce cetăţenii trăiesc în mizerie. Situaţia este tratată cu îngrijorare, atât de către opoziţia proeuropeană, cât şi de către reprezentanţii instituţiilor internaţionale. Precum, bunăoară, este cazul ex-reprezentantului Uniunii Europene în Republica Moldova, Kalman Mizsei, care a declarat ciudat faptul că guvernarea vorbeşte despre valorile europene.

Guvernanţii spun că sunt proeuropeni, dar ceea ce fac este antieuropean, a spus oficialul european şi a apreciat că Republica Moldova se află ,,în ceaţă“, iar speranţa ar fi alegeri corecte organizate în anul 2018, când la putere ar putea veni o nouă clasă politică.

0