Prăbușirea definitivă a vectorului românesc și pro-european în Republica Moldova?

Prăbușirea definitivă a vectorului românesc și pro-european în Republica Moldova?

Încă 50 de milioane de euro din creditul românesc de 150 de milioane au intrat marți în conturile Guvernului de la Chișinău, exact în ziua în care o misiune a FMI își încheie vizita în Republica Moldova.

Transferul a avut loc nu înainte, însă, ca un controversat proiect de amnistie fiscală, votat pe furiș în prima lectură, care semăna cu un „concept de spălare a banilor de proveniență infracțională” (aprecierea aparține CNA) să fie retras din Parlament. Proiectul era semnat de însăși președintele Parlamentului, Andrian Candu, finul controversatului oligarh, Vlad Plahotniuc, deja lider PD. Experții au atenționat că, de fapt, guvernarea oligarhică vrea în acest fel să legalizeze miliardul de dolari furat în 2014 din sistemul bancar al țării, bani ascunși încă prin zone offshore.

Banii nu ajung la oameni

Anterior, România a mai transferat Chișinăului 60 de milioane de euro din același credit, acordat pe o perioadă de 5 ani, cu o rată a dobânzii de numai 1, 5%. Mai mulți lideri de opinie de la Chișinău au criticat atunci România pentru gestul său, motivând prin faptul că sprijină un guvern oligarhic, corupt și detestat de populație, învestit noaptea, pe furiș, iar banii oferiți riscă să fie furați, deoarece legislația bancară moldovenească a rămas „spartă” după celebrul jaf, fiind înlocuit doar guvernatorul Băncii Naționale. Totuși, România a decis să ajute Moldova, condiționând oferirea banilor de implementarea reformelor și de semnarea unui memorandum cu FMI. Puțini din Republica Moldova au auzit despre aceste condiționalități. Memorandumul cu FMI a fost semnat la 7 noiembrie 2016, iar acum o misiune a FMI a revenit la Chișinău pentru o evaluare macroeconomică.

Într-un interviu publicat luni, 27 februarie, de „Ziarul de Iași”, principalul lider al opoziției pro-europene de la Chișinău, Maia Sandu, sugera că o parte din prima tranșă a creditului românesc ar fi ajuns la prietenii de la Chișinău ai PSD (din România), adică la Partidul Democrat (condus acum de Plahotniuc) care controlează puterea în Republica Moldova. Maia Sandu a cerut României și altor parteneri de dezvoltare să sprijine direct localitățile din Republica Moldova, „ca să beneficieze de bani cetățenii, nu guvernanții corupți”. Ori, atunci când se oferă bani „ca sprijin bugetar”, Guvernul are libertatea să decidă pentru ce îi cheltuie.

Sfidător

Nici de data aceasta societatea civilă din Republica Moldova nu agreează decizia României de a oferi cea de-a doua tranșă din creditul românesc, bani transferați cu o lună mai devreme decât era prevăzut inițial, la solicitarea autorităților de la Chișinău. Exact în ziua în care România a făcut transferul, procurorul general al Republicii Moldova, Eduard Harunjen, a anunțat că principalul suspect în dosarul privind furtul miliardului de dolari, Ilan Shor, și-ar fi ispășit deja pedeapsa prin autodenunțul depus împotriva ex-premierului Vlad Filat. În acel autodenunț, Ilan Shor recunoștea că i-a dat mită lui Filat, dar a rămas în libertate și a continuat să gestioneze bani publici din poziția de primar de Orhei.

„Domnul Harunjen ne anunță cu o seninătate dezinvoltă că Shor și-a ispășit pedeapsa prin denunțul făcut. Ce să înțelegem noi, cetățenii, dintr-o asemenea declarație? Că într-o justiție controlată și selectivă, ne putem aștepta ca cei mai mari hoți să fie absolviți de vină dacă sunt mână în mână cu puterea, unii devenind primari, iar alții chiar președinți de țară? Că nu contează ce faci, dar contează cu cine te înfrățești?”, a reacționat Maia Sandu.

Crește PIB-ul cu 4,5% pe seama aprofundării sărăciei

Marți, la încheierea vizitei misiunii FMI în Republica Moldova, premierul moldovean Pavel Filip și șeful misiunii FMI, Ben Kelmanson, au anunțat că s-au constatat anumite progrese la nivel macroeconomic. „Programul cu FMI ne oferă 180 milioane de dolari, bani folosiți pentru promovarea reformelor, dar și pentru consolidarea economiei naționale și stabilitatea financiară a țării. În plus, Acordul cu FMI este gândit să disciplineze Guvernul din punct de vedere macroeconomic”, a menționat prim-ministrul Filip. El a precizat că astfel de „runde de evaluări” din partea FMI vor avea loc odată la 6 luni, ele mobilizând Guvernul „să fie serios și să pună în aplicare angajamentele pe care și le-a asumat prin semnarea acordului cu FMI”. „Suntem determinați să punem în aplicare măsurile convenite, pentru că, chiar dacă ne determină să ieșim din zona de confort, ele sunt în beneficiul nostru”, a adăugat premierul. El a subliniat că, urmare a discuțiilor cu experții FMI, anticipează o creștere a

Produsului Intern Brut, în 2017, cu 4,5%.

Guvernul își îngenunchează cetățenii prin taxe, tarife și impozite exorbitante doar ca să surprindă FMI cu venituri fabuloase la buget. În realitate oamenii, inclusiv micii antreprenori, pur și simplu se sufocă economic, renunță și fug din țară, susțin reprezentanții societății civile. Poți constata asta mergând într-o simplă plimbare prin centrul Chișinăului – zeci de clădiri pentru oficii de pe strada centrală sunt scoase la vânzare. Mai nou, autoritățile vor să pună pe spatele cetățenilor (să includă în tarif) niște „pierderi” uriașe din sectorul energetic care, în realitate, nu există.

Opinie: Plahotniuc șantajează donatorii

Experții FMI au insistat asupra punerii în aplicare a reformelor menite să îmbunătățească independența, eficiența, transparența și responsabilitatea sistemului judiciar și a instituțiilor anticorupție.
„Asistenţa financiară a Republicii Moldova oferită de către partenerii externi este un fel de taxă de protecţie pe care o cere Plahotniuc, prin şantaj, pentru a menţine ţara pe linia de plutire”, a reacționat analistul politic român, Armand Goşu. „Cei de la Bruxelles sau de la Bucureşti gândesc: trebuie să prevenim un colaps, o catastrofă socială la graniţa UE şi NATO. Cum facem asta? Trimitem bani!.. E un fel de taxă de protecţie pe care o cere Plahotniuc în diverse capitale, un fel de şantaj. Astfel, partenerii de dezvoltare ai Moldovei plătesc supravieţuirea acestui sistem”, a menționat analistul politic.

„La Chişinău nu există nici un mijloc de presiune – e mereu un joc politic, foarte cinic, pe care îl fac nişte băieţi ca să-şi umple buzunarele. Bucureştiul nu e capabil să-şi facă o linie politică. Linia politică pe relaţia cu Moldova o fabrică Plahotniuc. Dacă el spune: am nevoie de încă o tranşă de 50 de milioane, văd că Bucureştiul execută. Deci, la Bucureşti, de câţiva ani, nu mai există o politică pe linia Republica Moldova”, a menționat Armand Goşu, atenționând că, prin susținerea unor politicieni compromiși, are loc prăbușirea definitivă a vectorului românesc în Republica Moldova.

Vitalie Călugăreanu, Deutsche Welle

0