Poate Legea Big Brother rezolva problema suicidului adolescentin?

Poate Legea Big Brother rezolva problema suicidului adolescentin?

Recent doi adolescenți din Chișinău și-au pus capăt zilelor,1 chipurile sub influența unui joc de pe rețelele de socializare, numit și Sini Kit, sau Balena Albastră. Reflectarea tragediei în mass-media a zguduit opinia publică. Cu această ocazie, speakerul Andrian Candu s-a grăbit să afirme2 că problema sinuciderilor printre tineri poate fi soluționată prin adoptarea controversatului proiect de lege cunoscut ca Legea Big Brother. Cît adevăr este în această afirmație, scrie sic.md?

Mai întîi, ce e Sini Kit?

Foarte pe scurt, e o aiureală inventată de un „regizor de sunete” rus cu scopul inițial de a-și „populariza trupa” muzicală. Adolescenții vulnerabili de pe rețelele de socializare rusești au devenit grupul țintă, iar pentru o mai mare atractivitate, s-au adăugat elemente de joc pentru membrii comunității create. Nu e vorba de vreun soft sau aplicație, ci mai degrabă o pervertire a jocului „Adevăr sau provocare”. Jocul a devenit cunoscut și sub denumirea de Sini Kit, care face trimitere la straniul obicei al cetaceelor de a se arunca la mal. Treptat, comunitatea s-a extins peste hotarele Rusiei, fiind indentificați „jucători” în Asia Centrală și țările Europei de Est, inclusiv în țara noastră și România.

Jocul exploatează gîndurile suicidale ale tinerilor vulnerabili. În anumite condiții, cei ce promovează astfel de jocuri sunt pasibili de pedeapsă penală,5 iar cît de condamnabile sunt aceste acțiuni sub aspect moral, nici nu mai încape vorbă. Totuși…

Ce influență, reală și percepută, are jocul?

Reală? Se pare că nu foarte mare, sau cel puțin nedemonstrată, după cum s-a arătat în diferite surse credibile.

„În timp ce internetul de limbă rusă e plin de profiluri ale tinerilor care joacă sau intenționează să joace acest joc, de fotografii șocante cu leziuni autoprovocate [...] însoțite de hashtag-urile jocului, precum și presupuse link-uri spre cazuri de suicid între adolescenți, nicio moarte din Rusia sau Asia Centrală nu a fost legată în mod definitiv de Balena Albastră”, a constatat o investigație de Radio Free Europe.

Una din cele mai recente știri la subiect vine din Belarus. După ce grupurile Sini Kit au intrat pe radare, miliția a declarat că, „deși niciun copil nu s-a sinucis, părinții au intrat în panică”.

„Pentru a-i linişti pe oameni, a trebuit să studiem grupurile morţii. [...] Trebuie să ştiţi că [victimele] aveau probleme de natură psihologică înainte de a intra în jocul Balena Albastră. Unii nu se înţelegeau cu părinţii, alţii cu colegii de clasă, cu prietena/prietenul. După ce au fost analizate cazurile de sinucidere din Rusia, s-a ajuns la concluzia că, în sută la sută din situaţii, copiii sufereau de depresie înainte de a juca Balena Albastră”, povesteşte unul dintre ofițerii belaruși care s-au ocupat de problemă.

Percepută? Imensă, dacă e să crezi presa care se hrănește din scandaluri sau, în general, pe cei care cred că guvernul trebuie să aibă o strînsoare mai fermă asupra internetului.

De exemplu, unul din cele mai active grupuri care cer măsuri în legătură cu Balena Albastră este o organizație condusă de părinți, care cred că jocul este o conspirație a serviciilor secrete străine ce „folosesc noi tactici de distrugere a populației prin programare neurolingvistică”.

În context, și Patriarhul Kirill a criticat rețelele de socializare. Din toate problemele sociale cu care se confruntă tinerii în Rusia, sanctitatea sa a identificat anume laikurile, expresie simbolică a orgoliului, ca fiind responsabile de sinuciderile în rîndul adolescenților. Nu lipsa de comunicare între copii și părinți, nu sărăcia, nu expunerea la abuzul de substanțe, nu dragostea neîmpărtășită, nu persecutarea în școală și marginalizarea celor care arată și gîndesc diferit. Nu altceva, laikurile.

Ce a zis Candu despre Balena Albastră?

La cîteva zile după dubla tragedie de la Chișinău, vicepreședintele PD a declarat:

„Sunt foarte trist, dar sunt nevoit să amintesc despre o soluție amânată sub presiunea opiniei publice, dar vitală pentru a ne proteja copii. Avem în Parlament un proiect, denumit ‘Big brother’, care vine să prevină acest gen de abuzuri.”

Domnul Candu propune proiectul de lege ca pe o soluție fără să aducă vreun argument și fără a se baza pe vreo statistică care ar demonstra legătura cauzală dintre numărul sau rata de sinucideri printre tineri și oricare joc de pe rețelele de socializare.

În contrast cu felul în care au procedat autoritățile din Belarus sau Bulgaria, oficialul moldovean nu încearcă să calmeze societatea în legătură cu amenințarea, reală sau percepută, a Balenei Albastre, ci folosește ocazia pentru a promova controversatul proiect.

Postul proguvernamental Publika i-a ținut isonul. La Принцип Андриевского, autorul emisiunii face o grămadă de afirmații – că adolescenții de astăzi ar crede că suicidul ar fi cool, că în ultima vreme șoferii din Chișinău au observat cum adolescenții se aruncă brusc sub mașini, că problema a ajuns în Moldova, etc. – fără a opera cu cifre și evidențe. Vrînd să-l credem pe cuvînt, domnul Andrievski concluzionează: „e bine măcar un lucru – guvernarea s-a autosesizat și va atrage atenție acestei probleme”.

În goana după audiențe mari, alte organizații de media au contribuit și ele la alimentarea panicii, prin reflectarea într-o cheie scandaloasă a subiectului. Asta deși etica profesională spune că subiectele privind suicidul trebuie tratate cu maximă responsabilitate pentru a evita consecințe nefaste.

Cum rezolvă Legea BB problema Balenei Albastre?

Spoiler alert: nicium. Curioși să aflăm ce instrumente concrete ar oferi legea Big Brother anchetatorilor în cazuri concrete legate, real sau presupus, de jocuri pe rețele de socializare, l-am întrebat pe expertul IT Vitalie Eșanu, fondator la privesc.eu. Iată răspunsurile sale, redactate pentru claritate și concizie:

„Ceea ce nu înțeleg toți cei care fac legi, inclusiv deputații, e că lumea deja a avansat mult mai departe în termeni de securitate decît ei pricep:

  1. Site-urile de tipul rețelelor de socializare folosesc conexiuni criptate (https), ceea ce înseamnă că nimeni nu poate spiona traficul pentru a prinde pe cineva sau a filtra informația pentru a identifica #hashtag-uri [sic! etichetările utilizate pentru a identifica mesaje pe rețelele de socializare la un anumit subiect];
  2. 70% din trafic se face de pe telefoane mobile, care din start au măsuri mult mai ridicate de protecție decît desktopul;
  3. Chiar și de pe desktop, cel care are rea intenție poate cripta discul. Și atunci nici dracu’ nu mai intră pe disc să analizeze ce a făcut el, fără voia lui;
  4. Informația e ușor alterabilă. Cu un avocat bun, poți invoca o mulțime de circumstanțe, precum că cineva ți-a spart contul și tu nu ai făcut nimic, și alte scuze…”

Bun. Legea BB nu poate rezolva cazuri din astea. Dar ce poate?

Vitalie Eșanu continuă:

„Ei [guvernul] acum încearcă să facă un mecanism centralizat de blocare a resurselor, sub pretextul prevenirii abuzului printre copii, suicidului, terorismului, etc. Însă în realitate, acest mecanism pe viitor poate fi folosit pentru a bloca un site de tip unimedia.info.” Și altele.

În loc de concluzie

Așadar, politicienii de genul domnului Candu încearcă să exploateze, iar resursele media pe care le controlează să alimenteze, panica din societate pentru a împinge o lege restrictivă care i-ar oferi guvernului acces la robinetul de la internet. Deci un instrument de a închide gurile pe care nu le controlează. Și, culmea, acest instrument nu poate face nimic împotriva adevăraților răufăcători.

Desigur, proiectul legii Big Brother promite diverse garanții împotriva abuzurilor. Dar s-a dovedit că aceste garanții nu funcționează, bunăoară, în cazul interceptărilor telefonice, de care statul se pare că abuzează într-o veselie.

Părinții la rîndul lor trebuie să înțeleagă că blocarea unor site-uri, sau scoaterea calculatorului din priză, sau rechiziționarea smartphonului, nu va elimina cauzele care stau la baza suicidului între adolescenți. Îmbrățișați-vă mai des cu copiii.

0