Partidul Liberal a depus azi o completare la sesizarea anterioară de control al constituţionalităţii legii privind introducerea sistemului mixt, aducând argumente noi în favoarea declarării neconstituţionale a legii prin care a fost schimbat sistemul electoral. Potrivit PL, prin adoptarea Legii sistemului mixt, legislatorul a restrâns într-un mod nepermis dreptul constituţional de vot al cetăţenilor, lovind concomitent şi în reprezentativitatea Parlamentului. Astfel, cetăţenii care nu au nici domiciliu, nici reşedinţă nu vor participa la procesul de vot, pentru că nu se vor regăsi în listele electorale ale circumscripţiilor electorale uninominale. Conform estimărilor unor organizaţii necomerciale, în această postură se află peste 150.000 de alegători, care reprezintă circa 5% din totalul alegătorilor înscrişi în liste electorale.
„Suntem ferm convinşi că situaţia creată este contrară statului de drept şi, în mod cert, neconstituţională, deoarece interzice unui număr impunător de alegători participarea la scrutinele parlamentare, desfăşurate în baza sistemului mixt de vot”, se arată în argumentarea suplimentară a formaţiunii plasată pe pagina de Facebook a Partidului Liberal.
PL mai susţine că „principiul constituţional al reprezentativităţii Parlamentului nu poate suferi nicio atingere dictată de interese politice înguste ori subterfugii menite să asigure victoria unor actori politici predeterminaţi, iar pentru aceasta este indispensabilă asigurarea reflectării cât mai obiective a preferinţelor electorale ale cetăţenilor”. „Legea Nr. 154 din 20.07.2017 diminuează într-un mod nepermis reprezentativitatea Parlamentului, prin instituirea unui singur tur al alegerilor — candidatul pentru funcţia de deputat în Parlament în circumscripţia uninominală se consideră ales dacă a obţinut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate, iar acest număr poate fi de doar trei-cinci mii de voturi”, se mai spune în argumentare.
Vedeţi şi: Partidul Liberal merge la Curtea Constituțională: „Votul mixt este neconstituțional”
La fel, în ceea ce ţine de afectarea principiului egalităţii votului în alegerea Parlamentului, sub aspectul discriminării votanţilor din diferite circumscripţii uninominale — pentru diasporă, Transnistria şi restul teritoriului, formaţiunea a solicitat completarea poziţiei iniţiale prin invocarea unui nou element de inegalitate a votului exprimat de cetăţeni în cadrul circumscripţiei naţionale sau celor uninominale.
„Având în vedere pragul minim de reprezentare pentru un partid (6 la sută) în cadrul alegerilor în circumscripţie naţională, se conturează o discrepanţă majoră între voturile alegătorilor acordate candidaţilor în circumscripţia naţională şi cele acordate în circumscripţii uninominale, unde, în absenţa oricărui prag, este ales candidatul care a întrunit cel mai mare număr de voturi. Astfel, ponderea voturilor exprimate pentru desemnarea reprezentanţilor în Parlament este diferită pentru circumscripţiile uninominale, unde pot fi suficiente câteva mii de voturi pentru obţinerea mandatului de deputat, şi cele din circumscripţia naţională, unde candidatul ales pe liste de partid poate obţine mandatul doar dacă întruneşte cel puţin două la sută din numărul voturilor valabil exprimate la nivel republican (peste 28.000 voturi în cazul participării a 50% din alegători la vot) şi doar cu condiţia cumulativă că formaţiunea politică reprezentată depăşeşte pragul minim de reprezentare”.
„În mod cert, desfăşurarea alegerilor din circumscripţiile uninominale într-un singur tur, împreună cu impunerea pragului minim pentru circumscripţia naţională, conduce la o viciere a principiului consfinţit în art. 61 al Constituţiei, conform căruia fiecare vot trebuie să aibă putere juridică egală”, se arată convinşi liberalii.