În urmă cu 40 de ani începeau misiunile Voyager 1 și 2, ajungând în cele mai îndepărtate zone ale Universului cunoscute de om. În decursul misiunilor, cele două sonde au petrecut peste 20 de ani cercetând giganții gazoși Jupiter și Saturn. În timp ce Voyager 1 s-a aventurat înafara Sistemului Solar, Voyager 2 a devenit prima sondă care explorează Uranus și Neptun.
În această vară sondele aniversează 40 de ani de la lansare, informează Futurism. Deși au călătorit pentru o perioadă lungă de timp și au ajuns la distanțe mari față de Pământ, sondele se află încă în contact cu NASA trimițând deseori informații noi către cercetători.
Aşadar nu sunt sondele care au ajuns la cele mai mari distanţe faţă de Pământ, ci şi în cele mai îndelungate misiuni realizate de NASA. În 2012, Voyager 1 devenea prima sondă care ajungea în spaţiul interstelar. În acelaşi timp, Voyager 2 a devenit prima sondă care a explorat toţi giganţii gazoşi sau înghetaţi din Sistemul Solar – Jupiter, Saturn, Uranus şi Neptun.
Printre descoperirile realizate de sonde se numără cea a primilor vulcani activi din afara Pământului (pe Luna lui Jupiter, Io) şi a primelor dovezi ale existenţei unui ocean pe suprafaţa satelitului Europa, a atmosferei dense de pe Titan şi a suprafeţei stâncoase de pe Uranus. O altă descoperire importantă este cea a gheizerelor de pe cea mai mare Lună a lui Neptun, Triton.
Descoperirile au ajutat la realizarea misiunilor viitoare în spaţiu, precum cea a lui Galileo, Juno a misiunii Cassini-Huygens şi a sondei New Horizons.
Discul de aur
Unul dintre cele mai remarcabile aspecte ale misiunilor Voyager îl reprezintă încărcătura de la bordul navelor. Fiecare sondă conţine câte un disc de aur, o colecţie de sunete, imagini şi mesaje despre Pământ, istoria umanităţii şi cultură. Înregistrarea reprezintă o capsulă a timpului sau un mesaj pentru alte civilizaţii. Sonda Voyager 1 se află la 20,9 miliarde de kilometri de Pământ. Între timp, Voyager 2 se află la 17,7 miliarde de kilometri.