Orașul Dresda din Germania, unul dintre cele mai curate și îngrijite ale Europei, a introdus în anul 1994 sistemul de colectare a deșeurilor după metoda „pay-aș-you-throw”, bazat pe principiul: plătești exact atât cât ai aruncat.
Ideea nu era nouă. S-a mai aplicat atunci și în alte orașe europene, dar de remarcat este faptul că la Dresda, în cei 20 de ani de când se aplică sistemul, volumul deșeurilor a scăzut cu 50%, deși sursele care generează deșeuri – în special ambalajele – au crescut simțitor – comentează portalul Factroom.
În majoritatea orașelor europene, inclusiv la noi, plata serviciilor pentru colectarea deșeurilor se face forfetar. Indiferent cât ai deversat la ghenă, serviciul de salubritate te taxează cu o sumă fixă.
Serviciul „pay-aș-you-throw” are la bază cântărirea deșeurilor colectate și taxarea în funcție de greutatea lor.
S-ar părea că operația este cam greoaie, dar acolo unde s-a aplicat sistemul s-a introdus și un dispozitiv automat de cântărire, în baza căruia, după preluarea gunoiului, instalația eliberează factura ce o vei plăți.
Ca să nu lovească în populația săracă, municipalitatea din Dresda a început cu un barem minimal, aferent unui nivel redus de gunoi, taxat aproape simbolic. Dacă-l depășești, taxele încep să devină din ce în ce mai usturătoare, destul pentru ca populația să fie interesată în reducerea deșeurilor deversate în ghenă.
Înainte de toate, locatarii nu mai aruncă la ghenă ambalajele de la apa plată, bere, răcoritoare, lapte și multe altele. Le duc sortate la containerele amplasate pe la intersecții, unde poți scăpa de ele gratis.
Citeşte şi: (VIDEO) Cel mai vechi oraş din România, mai vechi decât piramidele egiptene
De fapt, cadrul organizatoric îl avem și noi, dar cine se deranjează până la intersecție cu respectivele containere, când poate arunca totul la ghenă, fără să-l coste nimic?
Firește, aici mai intervine și conștiința cetățenească. În fața alternativei de a plăti pentru gunoiul preluat de organizația de salubritate, dar și în fața perspectivei de a căra ambalajele vechi până la nu știu care intersecție, cetățeanul de rând ar putea adopta propria soluție: să-l arunce în stradă sau prin parcuri.
Asta la Dresda nu se poate întâmplă. Cetățenilor le-a rămas încă în memorie urgia războiului, care distrusese orașul în totalitate. Bunicii actualilor locuitori au muncit cu mâna lor la reconstrucție.
Iar Dresda a fost primul oraș din Europa refăcut în stilul original după război. Poate că în puține locuri din lume își manifestă cetățenii atâta respect pentru aspectul orașului, ca la Dresda. Altfel ar fi greu să ne explicăm cum se face că, în timp ce volumul deșeurilor la nivel european s-a dublat în două decenii, volumul gunoaielor colectate de mașinile salubrității din Dresda a scăzut la jumătate.
Citeşte şi: Oraşul cu cel mai curat aer din Europa se află în România
În niciun alt oraș european nu se reciclează atâtea ambalaje vechi, ca la Dresda, deși nimeni nu este obligat să le ducă la container. Oricine le poate arunca la ghenă, dar plătește. E ca și cum ai arunca bani, ceea ce poate se întâmplă în multe alte părți, dar nu la nemți, cunoscuți ca oameni chibzuiţi.