(OPINIE) Guvernarea de la Chișinău a exploatat slăbiciunile condiționalității UE

(OPINIE) Guvernarea de la Chișinău a exploatat slăbiciunile condiționalității UE

Reformele desfășurate în Moldova din 2005 încoace mereu au presupus o anumită doză de condiționalitate. Dar niciodată acest mecanism nu a fost atât de des și puternic invocat ca în perioada post-semnare a Acordului de Asociere, în 2014, scrie politologul Dionis Cenușa într-un articol de analiză pentru Agenția IPN.

Din 2014 încoace, pe de o parte, relațiile bilaterale cu UE au căpătat substanță și angajament juridic și politic reciproc, care cheamă la mai multă responsabilitate. Pe de altă parte, clasa politică moldovenească de după 2009 a creat o percepție favorabilă față de sine vizavi de transpunerea recomandărilor europene, chiar și în domenii sensibile și într-un mod anevoios, precum legislația anti-discriminare în 2010-2012, explică Dionis Cenușa.

În opinia lui, nedorința Partidului Democrat de a urma sfaturile europenilor, dictate de intenția UE de a apăra instituțiile democratice, a generat la Bruxelles, pe rând, reacții de confuzie, nemulțumire și, în final, de condamnare.

Condiționalitatea UE este esențială pentru promovarea reformelor în Estul Europei, comentează politologul. De aceea, el crede că lipsa progresului sau, și mai rău, degradarea situației, trebuie să se reflecte neapărat asupra fluxului de asistență financiară acordată și alte recompense oferite de UE.

Dionis Cenușa subliniază că orice guvernare absorbită de interesul de grup, de partid va fi de acord să adopte reforme costisitoare din punct de vedere politico-electoral, dacă este supusă stimulării. Astfel, cu cât mai legitimă și integră este guvernarea, cu atât UE va folosi mai des „turta” (stimulente pozitive) decât „biciul” (stimulente negative). În cazul Moldovei, apelarea la stimulente negative și anume la blocarea asistenței macro-financiare a fost inevitabilă, deși dificilă, ceea ce a oferit PDM un teren amplu de manevră și reajustare a tacticilor politice, accentuează politologul.

În termeni practici, scrie Dionis Cenușa, UE a pierdut timpul atunci când doar a avertizat cu activarea pre-condițiilor politice, deși era justificat să o facă deja după introducerea votului mixt, încă în iunie 2017. Prezente anterior printre criteriile asistenței bugetare a UE, pre-condițiile politice au devenit realitate pentru asistența macro-financiară începând cu 2017, cu câțiva ani mai târziu decât pentru Georgia și Ucraina.

Așadar, condiționalitatea europeană poate porni motorul unor reforme majore, inclusiv în sectoare sensibile, precum sistemul bancar, dar aceasta își diminuează considerabil efectele, dacă deciziile țin de schimbarea status-quo-ului politic. Din aceste considerente, UE nu a putut preveni nici votul mixt și nici invalidarea alegerilor, iar partidul de la guvernare a rămas totalmente intact în fața suspendării iminente a asistenței și atragerea titlului de „elev problematic” printre țările cu Acorduri de Asociere, concluzionează politologul.

0