Oligarhul ucrainean Dmitro Firtaş, cunoscut pentru afacerile cu Gazprom, este acuzat de justiţia din Statele Unite de dare de mită în legătură cu un proiect minier de 500 milioane de dolari din India
Potrivit procurorilor americani, omul de afaceri ucrainean ar fi complotat, împreună cu alte cinci persoane, pentru plata unor mite în valoare totală de 18,5 milioane de dolari către oficiali indieni pentru a facilita proiectul, care ar fi generat vânzări de produse din titaniu către mai multe firme, inclusiv o societate americană cu sediul în statul Illinois. Compania americană presupus implicată în dosar nu a fost identificată.
„Firtaş a fost coordonatorul acestui demers”, a declarat într-un comunicat procurorul Zachary Fardon din Chicago, Illinois. Oficialul a precizat că Firaş controlează conglomeratul internaţional Group DF.
Firtaş se află în Austria, unde încearcă să blocheze extrădarea în Statele Unite. El a fost reţinut în luna martie la Viena, la câteva zile înaintea referendumului prin care Crimeea a optat pentru aderarea la Federaţia Rusă, şi eliberat ulterior pe o cauţiune în valoare de 125 milioane euro. Miliardarul este urmărit penal în SUA începând de anul trecut, însă acuzaţiile au fost făcute publice miercuri seară.
Omul de afaceri ucrainean ar putea furniza informaţii care să confirme suspiciuni de corupţie pentru grupul rus Gazprom, cel mai mare exportator de gaze naturale din lume, potrivit lui Mikhail Korchemkin, fost analist în cadrul Ministerului Gazelor din Uniunea Sovietică şi fondator al companiei East European Gas Analysis, cu sediul în SUA.
Astfel de informaţii ar putea servi autorităţilor din SUA în vederea justificării unor sancţiuni mai dure împotriva apropiaţilor preşedintelui rus Vladimir Putin în urma anexării Peninsulei Crimeea de către Rusia, susţine Korchemkin.
Procurorii din SUA susţin că dosarul împotriva lui Firtaş nu are legătură cu criza din Ucraina.
Firtaş a făcut avere ca intermediar în comerţul cu gaze naturale dintre Rusia şi Ucraina, una dintre cele mai mari pieţe de export ale Gazprom. Împreună cu un partener de afaceri, Firtaş a controlat jumătate din compania RosUkrEnergo, fondată în 2004, care a fost singurul importator de gaze din Ucraina în perioada 2006-2009, între două dispute Kiev-Moscova privind preţul gazelor şi tarifele de tranzit care au perturbat livrările de gaz rusesc către Europa. Celălalt acţionar al RosUkrEnergo era grupul Gazprom.
Serviciile de securitate din Ucraina susţineau, în 2005, că „cealaltă jumătate” din RosUkrEnergo ar putea fi controlată indirect de Semion Mogilevici, căutat de Biroul Federal de Investigaţii din SUA (FBI) în dosare de crimă organizată.
Firtaş a negat în mai multe rânduri orice legătură între Mogilevici şi RosUkrEnergo. Contactat de Bloomberg, un avocat al lui Mogilevici, care trăieşte la Moscova, a afirmat că clientul său nu a făcut niciodată afaceri cu Firtaş.
Oligarhul ucrainean este apărat de avocatul Dieter Boehmdorfer, fost ministru de Justiţie al Austriei, care a declarat pentru Bloomberg că nu poate comenta încă acuzaţiile formulate de justiţia americană deoarece nu a citit documentele.
Firtaş şi ceilalţi acuzaţi din dosar riscă pedepse de până la 20 de ani de închisoare.
Procurorii cer ca Firtaş să renunţe la interesele controlate la Group DF şi activele corporaţiei, printre care se numără 18 firme înregistrate în Insulele Virgine şi 127 de companii înregistrate în mai multe jurisdicţii, printre care Marea Britanie, Germania şi Elveţia, potrivit procurorului Zachary Fardon.
De asemenea, sunt vizate 41 de conturi bancare controlate de cei 6 acuzaţi, în valoare totală de 10,6 milioane de dolari.
Una dintre firmele din Group DF, compania vieneză Ostchem Holding, a intrat în 2007 într-un contract cu o firmă din Chicago, numită în dosar „Compania A”, care ar fi dorit să cumpere titaniu şi produse din titaniu. Inntermediarul tranzacţiei a fost o altă firmă afiliată Group DF, Bothli Trade, din Elveţia, potrivit procurorilor americani.
Bohtli a încheiat în 2006 un memorandum şi cu grupul american Boeing, cu sediul în Chicago, cel mai mare producător de aeronave şi sateliţi din lume. Grupul Boeing nu este menţionat în dosarul formualt împotriva lui Firtaş.
Un alt acuzat în dosarul Firtaş, Suren Gevorgyan, fost director de trading la Ostchem, susţine că Bothli Trade nu a fost niciodată nevoită să plătească mită în India, deoarece guvernul indian era entuziasmat de posibilitatea unei investiţii Boeing. El a precizat că Boeing a rupt toate legăturile cu Bothli după un an de negocieri şi a refuzat alte colaborări cu firma înregistrată în Elveţia.
„Am aflat atunci că FBI lansase în 2006 o investigaţie privind afacerea din India”, a afirmat el, citat de Bloomberg.