În noaptea care tocmai a trecut, de sâmbătă 29 spre duminică 30 martie, am dormit cu o oră mai puţin, deoarece am trecut la ora de vară, pentru a economisi energia electrică. Însă, trecerea de la ora de vară nu înseamnă doar mai puţine ore dormite în noaptea când s-a schimbat ora, dar şi alte efecte asupra organismului, cum ar fi oboseală, stres sau chiar şi alte boli mai grave.
În noaptea de sâmbătă spre ultima duminică din luna martie (anul acesta în data de 30), la ora trei dimineaţă, am schimbat ceasurile cu o oră înainte, trecând la ora de vară, oră valabilă până la patru dimineața din ultima duminică, a lunii octombrie din acest an (26 octombrie).
Zilele în care se întunecă târziu, pentru mulți sunt o ușurare, dar există şi persoane care au nevoie de timp pentru a se obișnui cu această schimbare. Aceştia se pot simţi „debusolaţi” pentru zile sau chiar săptămâni întregi după trecerea la ora de vară. Însă, pentru cei care suferă de anumite probleme de sănătate, efectele schimbării ritmului biologic ar putea fi mai serioase.
Ne dereglează ceasul biologic
Potrivit unui studiu realizat de cercetătorii din SUA, se pare că organismul uman se adaptează foarte greu la trecerea la ora de vară. Cele mai afectate persoane sunt cele care obişnuiesc să se trezească foarte devreme dimineaţa.
„Cei mai mulţi dintre noi îşi vor ajusta ceasul biologic destul de rapid. După câteva zile se vor obişnui cu noul program”, spune Xiaoyong Yang, un profesor asistent la Universitatea Yale. „Totuşi, pentru anumite grupuri de oameni, cei care suferă de depresie sau de probleme cardiace, unele cercetări sugerează că (n.r. ei) dezvoltă un risc mai mare de sinucidere, respectiv, atacuri de cord”, spune Yang.
Medicii sunt de părere că oamenii au nevoie de aproximativ o săptămână pentru a se adapta la ora de vară, deoarece trebuie să se trezească cu o oră mai devreme decât s-au obişnuit.
S-ar putea să mâncăm mai mult
O oră de somn pierdută este suficientă pentru a genera un dezechilibru hormonal, mai ales în ceea ce privește secreția hormonului care reglează apetitul. Un nivel ridicat de grelină poate să-ți crească pofta de mâncare, motiv pentru care s-ar putea să mănânci mai mult în zilele următoare trecerii la ora de vară.
Creşte riscul de infarct
Riscul de a suferi un atac de cord după trecerea la ora de vară crește cu 10%. Când dormi mai puține ore pe noapte, sistemul nervos simpatic este suprasolicitat, generând mai mult stres în organism, motiv pentru care tensiunea arterială poate crește, iar odată cu ea și riscul de infarct.
O cercetare realizată în 2008, în Suedia, a relevat că numărul atacurilor de cord a crescut cu 6 sau chiar 10 procente în primele trei zile lucrătoare după schimbarea orei.
Oboseala apare mai repede
Chiar dacă va fi doar ora 21.00, vei resimți starea de oboseală specifică orei 22.00. Ca să nu te cuprindă mai repede oboseala, ar trebui să te culci cu cel puțin o oră mai devreme sâmbătă seară.
Creşte riscul de sinucideri în rândul bărbaţilor
Un studiu australian din 2008 a descoperit că riscul bărbaţilor de a se sinucide la câteva săptămâni după trecerea la ora de vară este mai mare decât în restul anului. Conform cercetătorilor, chiar şi o mică schimbare în ritmul cronobiologic, poate duce la efecte devastatoare asupra celor mai vulnerabile persoane.
Vom fi mai bine dispuşi
În ciuda oboselii și a poftei de mâncare ridicate, trecerea la ora de vară favorizează o stare de spirit mai bună, datorită faptului că prindem mai multă lumină naturală, expunerea la aceasta ajutând la creșterea secreției serotoninei, hormon responsabil cu starea de spirit.
Majoritatea efectelor negative ale trecerii la ora de vară vor dispărea după aproximativ două-trei zile, iar corpul tău se va adapta la diferența orară. Ţările cu mai multe ore de lumină naturală au locuitori mai fericiţi.
Mai puţine accidente de maşină
Este un fapt demonstrat că accidentele grave scad în perioada în care ora de vară este în vigoare: primăvara, vara și toamna devreme, probabil pentru că este mai luminat drumul atunci când oamenii se întorc de la muncă. Există totuși o excepție: luni, imediat după trecerea la ora de vară. În acea zi, (mâine) se pot înregistra același număr sau chiar mai mare de accidente, probabil pentru că există mai multe persoane somnoroase și distrate în trafic.
După ce ceasurile au fost date înainte cu o oră, diferenţa dintre ora oficială a Republicii Moldova şi României şi Timpul Universal (numit impropriu şi GMT) va fi de trei ore.
Pe perioada lunilor de vară, când soarele răsare la ora 4.30 şi apune la ora 20.00, s-a recurs la această convenţie, aplicată în România din anul 1979, pentru folosirea optimă a luminii naturale şi reducerea iluminatului artificial.
Ora de vară a fost instituită la începutul secolului trecut, cu scopul de a profita cât mai mult de lumina soarelui.
În conformitate cu Convenţia fusurilor orare, ceasornicele arată pentru fiecare punct de pe Pământ acelaşi minut şi aceeaşi secundă, iar diferenţele dintre ore sunt date de faptul că la fiecare 15 grade longitudine apare o oră în plus.
Numerotarea acestor fusuri începe de la meridianul de origine, ce trece prin localitatea Greenwich, din Marea Britanie, în sens pozitiv către est. Astfel, pentru Europa, ora Europei Occidentale este ora fusului 0, a Europei Centrale – ora fusului 1 şi a Europei Orientale – ora fusului 2. România şi Republica Moldova se află în fusul orar 2.
Trecerea la ora de vară s-a făcut pentru prima dată în 1907, în Marea Britanie. În prezent, doar 70 de state din întreaga lume trec la ora de vară. Printre ţările care au renunţat la această practică sunt Rusia, Belarus, Georgia.
Ora de vară nu este folosită în ţările de la ecuator, în unele state de la tropice, în Japonia şi China.