Noua „mare coaliţie” guvernamentală din Germania mai are de trecut câteva obstacole

Noua „mare coaliţie” guvernamentală din Germania mai are de trecut câteva obstacole

Noua „mare coaliţie” guvernamentală din Germania mai are câteva obstacole de trecut până ca viitorul guvern de coaliţie să-şi poată începe efectiv funcţionarea, după ce săptămâna trecută conservatorii cancelarului Angela Merkel (CDU/CSU, Uniunea Creştin Democrată şi formaţiunea-soră din Bavaria, Uniunea Creştin-Socială) şi social-democraţii (Partidul Social Democrat) au ajuns la un „acord de principiu” asupra unui contract de coaliţie de nu mai puţin de 170 de pagini.

Iată care sunt următorii paşi, potrivit dpa, preluați și de Agerpres:

– 17 februarie: SPD va lansa o serie de reuniuni pe plan regional la care conducerea partidului va încerca să atragă susţinerea membrilor pentru acord. În paralel, liderul aripii de tineret a SPD, Kevin Kuehnert, va organiza o serie de reuniuni paralele pentru a-i îndemna pe membrii de partid să respingă acordul.

– 20 februarie: Cei 463.723 de membri ai SPD vor începe să voteze asupra acordului de coaliţie.

– 26 februarie: CDU va organiza o conferinţă de partid la Berlin la care va supune la vot acordul de coaliţie, proces care se vrea o „ramură de măslin” întinsă aripii de tineret a formaţiunii, de asemenea foarte critică la adresa cancelarului Merkel şi conducerii de partid, după pierderile înregistrate la legislativele din septembrie anul trecut. Aripa de tineret vizează totodată o „întinerire” a formaţiunii.

– 2 martie: Ultima zi în care SPD va primi voturile transmise prin poştă în cadrul referendumului asupra acordului de coaliţie. Numărarea voturilor va începe imediat după expirarea termenului limită.

– 4 martie: SPD urmează să anunţe rezultatul votului membrilor partidului. Conducerea social-democraţilor trebuie să se întrunească în seara zilei pentru a discuta rezultatul.

– 6-9 martie: Bundestag, camera inferioară a parlamentului german, va fi în vacanţă, dar s-ar putea reuni pentru o sesiune specială consacrată alegerii cancelarului, în cadrul căreia este de aşteptat ca Angela Merkel să-şi confirme al patrulea mandat.

Preşedintele Germaniei este cel care propune Bundestagului un candidat, iar legislatorii trebuie să-l aprobe printr-un vot cu majoritate absolută, după care cancelarul este numit oficial de preşedinte şi depune jurământul în faţa Bundestagului.

– 14 martie: Dacă Bundestagul nu se va reuni în săptămâna anterioară, sesiunea prevăzută în mod normal pentru miercuri va fi consacrată alegerii noului cancelar. Ulterior, preşedintele va numi cabinetul, pe baza sugestiilor cancelarului.

Premierul din landul Hessa, Volker Bouffier, a subliniat pentru cotidianul Bild că, prin prezentarea noului cabinet, Angela Merkel va transmite CDU „un semnal clar de progres spre o înnoire de personal”, în contextul în care acordul de coaliţie a generat revoltă în unele segmente ale formaţiunii.

Într-un interviu acordat canalului public german ZDF duminică seara, Angela Merkel a încercat să-şi consolideze imaginea de forţă a stabilităţii, reiterând că intenţionează să rămână cancelar pe întreaga durată de patru ani a mandatului şi că în noul cabinet vor exista şi figuri noi.

Lidera conservatorilor a fost pe larg criticată în CDU pentru că a acceptat să aloce SPD trei ministere de top, în cadrul acordului încheiat săptămâna trecută.

0