Moldova – stat capturat! Studiul care demonstrează când a început, la ce etapă se află şi cum poate fi depăşită capturarea definitivă

by Genko Genko
Distribuiti mai departe...

La data de 20 octombrie 2009, la mai puţin de o lună de la învestirea Guvernului Filat 1, de către Alianţa pentru Intgrare Europeană 2, formată din PL, PLDM şi PDM,  Parlamentul a adoptat prima decizie în urma căreia Republica Moldova a pornit pe calea unui stat capturat. Aceasta susţin autorii studiului „Capturarea statului: cazul Republicii Moldova”, care are drept scop de a analiza într-un mod comprehensiv cât de independente şi sigure sunt instituţiile statului de un control politic sau de influenţa unor grupuri înguste de interese şi de a demonstra prin exemple existenţa fenomenului capturării statului. Autorii susţin că, deşi s-a ajuns până la un grup foarte mic de oameni care controlează majoritatea instituţiilor statului, capturarea definitivă a statului nu a avut loc încă. Astfel, spun aceştia mai există o speranţă că societatea poate scoate ţara din acest impas.

În speţă, studiul urmăreşte evoluţia celor trei principale puteri în stat: legislativă, executivă şi judecătorească.

Potrivit directorului executiv al Asociaţiei pentru Democraţie Participativă (ADEPT), Igor Boţan, atunci când la data de 20 octombrie 2009 de către Parlament au fost adoptate modificări la legea cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, toţi şefii de instituţii din Republica Moldova au început a fi numiţi pe criterii politice. Ulterior, s-a văzut acest lucru şi în protocolul secret al AIE-2, în baza căruia „aceşti bravi politicieni au împărţit frăţeşte toate instituţiile”, susţine Boţan, menţionând că unii politicieni şi-au luat „instituţii care să-i îmbogăţească foarte repede, iar alţii, acţionând pe bătaie lungă, instituţiile care să acumuleze dosare care pot fi scoase la momentul potrivit”.

„Ei au argumentat foarte simplu, că opt ani au guvernat comuniştii, îi scoatem pe toţi ca să-i punem pe ai noştri. Aşa a început teoria pârghiilor. Din cei trei care au semnat atunci, doi sunt deja pe linie moartă”, a constat Igor Boţan, menţionând că începând cu 2009 până în prezent, Vlad Filat a fost „autor, beneficiar şi ţap ispăşitor al politizării instituţiilor statului”, iar Mihai Ghimpu „promotor al teoriei pârghiilor” – acum spune că „instituţiile de drept sunt aservite”. Cât ţine de Vlad Plahotniuc, iniţial acesta „a preluat controlul asupra organelor anticorupţie, extinzându-l ulterior şi asupra organelor de drept” şi a devenit „beneficiarul absolut al fenomenului „migraţiei” deputaţilor”, controlând, de fapt, Legislativul.

Nadejda Hriptievschi de la Centru Naţional de Resruse Juridice (CRJM), care s-a preocupat de partea „de drept” a studiului, susţine că a încercat să demonstreze „antiteza”, adică faptul că instituţiile de drept nu sunt capturate. „Nu că justiţia este capturată, ci că avem o justiţie independentă. Dacă justiţia este capturată, instanţele sunt controlate, poliţia, la fel – este foarte, foarte grav. Din păcate, am ajuns la alte concluzii. Din păcate, organele anticorupţiei, CNA şi Procuratura, dacă nu sunt controlate, sunt sub influenţa foarte mare a Partidului Democrat”, a constatat Hriptievschi.

Totuşi, experta nu a putut spune că „instanţele judiciare sunt capturate”, iar asta pentru că potrivit legii judecătorii sunt independenţi în deciziile lor şi „deşi puţine, avem decizii foarte îndrăzneţe ale unor judecători”. „Justiţia şi sistemul judiciar este acel echilibru în societate. Dacă justiţia nu-şi ţine echilibrul, atunci celelalte puteri fac tot ce vor”, a mai spus Nadejda Hriptievschi.

Experţii care au lucrat la elaborarea studiului au adus drept exemple faptul că pe parcursul anilor de guvernare pro-europeană (2009-2017), Moldova a căzut de pe poziţia 95 la 125 conform indicelui corupţiei, mass-media a căzut cu o poziţie, până la „parţial liberă”, justiţia este selectivă şi există condamnaţi politici.

„Este foarte greu să spui că statul este capturat. Dar dacă noi răspundem la un şir de întrebări la care trebuie să răspundem, cum s-a putut atunci ca toate deciziile să fie făcute în beneficiul unui grup care devine din ce în ce mai îngust şi, aş spune, se limitează la o singură persoană?!”, s-a întrebat, la rândul său, directorul executiv al Transparency International-Moldova, Lilia Carasciuc, căreia i-a aparţinut ideea realizării studiului.

Astfel, autorii au ajuns la concluzia că Republica Moldova este afectată grav de fenomenul capturării statului, iar o soluţie eficientă de redresare a situaţiei ar fi iniţierea investigaţiilor internaţionale independente pe faptul spălării banilor, fraudelor bancare, încercărilor de legalizare a banilor fraudaţi. În cazul în care nu se va purcede de urgenţă la efectuarea unor atare investigaţii, atunci, susţin autorii, Republica Moldova riscă să se transforme într-o zonă de instabilitate regională, cu risc de realizare a diverselor scheme criminale internaţionale, inclusiv de spălare de bani şi legalizare a capitalurilor frauduloase.


Distribuiti mai departe...

CITIȚI ȘI...