Mărţişorul a fost inclus în patrimoniul imaterial cultural al UNESCO, miercuri. Anunțul a fost făcut de ministrul Educației, Culturii și Cercetării, Monica Babuc.
„Ziceați că e iarnă? Ninge? Iar la noi e primăvara! Dragi prieteni, vă anunț cu enormă bucurie că la ședința UNESCO din insula Jeju, Coreea de Sud, mărțișorul nostru a fost inclus în lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității. Mulțumim, decembrie. Ai fost generos cu noi în 2016 când ne-am regăsit covorul în lista UNESCO și iată azi – mărțișorul. Mulțumim tuturor celor care au contribuit, în primul rând colegilor noștri din România. Un mulțumesc aparte Secretarului de Stat pentru cultură, domnului Andrei Chistol, care, și în 2016, și acum, a participat personal la onorabila dar dificila misiune de propulsare a dosarelor noastre în listă și a reușit. Viață lungă, mărțișor! Te iubim și suntem mândri”, a scris Monica Babuc pe o reţea de socializare.
Mărțișorul este un mic obiect de podoabă legat de un șnur împletit dintr-un fir alb și unul roșu, care apare în tradiția românilor și a unor populații învecinate. Femeile și fetele primesc mărțișoare și le poartă pe durata lunii martie, ca semn al sosirii primăverii.
Conform unui mit care circulă în Republica Moldova, în prima zi a lunii martie, frumoasa Primăvară a ieșit la marginea pădurii și a observat cum, într-o poiană, într-o tufă de porumbari, de sub zăpadă răsare un ghiocel. Ea a hotărât să-l ajute și a început a da la o parte zăpada și a rupe ramurile spinoase. Iarna, văzând aceasta, s-a înfuriat și a chemat vântul și gerul să distrugă floarea. Ghiocelul a înghețat imediat. Primăvara a acoperit apoi ghiocelul cu mâinile ei, dar s-a rănit la un deget din cauza mărăcinilor. Din deget s-a prelins o picătură de sânge fierbinte care, căzând peste floare, a făcut-o să reînvie. În acest fel, Primăvara a învins Iarna, iar culorile mărțișorului simbolizează sângele ei roșu pe zăpada albă.