Dacă o ţară vrea să iasă din Uniunea Europeană, drumul este dificil, dar destul de clar, după cum descoperă Marea Britanie zilele acestea. Dar cum stau lucrurile în cazul altei alianţe de naţiuni occidentale, NATO?
Diplomaţii de la cartierul general al NATO din Bruxelles au ridicat această problemă ipotetică, pe fondul referendumului pentru ieşirea Marii Britanii din UE, scrie Politico.
Aceştia se gândesc acum mai serios şi la cum ar putea NATO să dea afară un aliat – de exemplu, unul care s-ar alia cu un inamic sau care ar instaura dictatură.
În primul scenariu, ruta de ieşire e simplă. Potrivit NATO, o ţară trebuie să îşi anunţe intenţia de a părăsi Alianţa cu un an înainte. Protocolul spune că naţiunea respectivă trebuie să notifice Statele Unite că vrea să plece, iar SUA va transmite mesajul celorlaţi aliaţi.
„Dacă vrei să te retragi, te retragi. Conform Articolului 13 (din Tratatul NATO), există posibilitatea ca un aliat să înceteze să mai facă parte din Alianţă”, a declarat un oficial din cadrul Alianţei Nord-Atlantice, fără să-i fie menţionat numele.
Articolul 13, care nu a fost modificat de la înfiinţarea Alianţei, în 1949, spune că o ţară poate părăsi grupul militar „după ce trec 20 de ani de la intrarea în vigoare a tratatului”.
Prevederea a fost formulată în acest fel din cauza temerilor că lideri comunişti ar putea ajunge la putere în ţări precum Italia şi Franţa şi ar putea încerca să iasă din NATO.
Recent, după referendumul pe Brexit din Regatul Unit, în Cehia, care a aderat la NATO în 2004, a fost adusă în discuţie această posibilitate. Preşedintele Cehiei, Milos Zeman, a cerut organizarea unui referendum pe tema apartenenţei ţării sale la UE şi NATO, însă Guvernul de la Praga a spus foarte clar că nu are intenţia de a organiza niciun astfel de vot.
Cum excluzi un aliat
Deci, dacă ar vrea, Cehia ar putea ieşi din NATO, însă mult mai complicat ar fi să excluzi un aliat împotriva voinţei sale.
Evoluţii precum stilul de conducere dictatorial din Turcia şi atitudinea prorusă a Greciei şi Ungariei au ridicat această întrebare, însă nicio prevedere din Tratatul NATO nu vorbeşte despre acest scenariu.
„Ideea eliminării unui aliat este complet ipotetică şi ar fi o chestiune pe care ar trebui să o decidă părţile din tratat”, a precizat oficialul NATO, adăugând că alianţa militară ar prefera să îşi păstreze membrii – chiar şi pe cei problematici – aproape, decât să îi transforme în adversari.
„Desigur, Turcia (membră NATO din 1952) nu respectă anumite standarde occidentale legate de drepturile omului şi libertatea presei, dar noi suntem o alianţă de apărare şi preferăm să o păstrăm în rândurile noastre decât să o vedem mai apropiată de Rusia”, a explicat oficialul grupului militar.
Cel mai aproape de o ieşire din NATO a fost până acum Franţa. În 1966, preşedintele de atunci Charles de Gaulle a retras ţară de sub comandă militară a NATO, dar nu a scos-o efectiv din Alianţa, argumentând că trebuie să menţină independenţa Franţei în ceea ce priveşte relaţiile internaţionale. Mişcarea a înfuriat Statele Unite, însă, în 2009, fostul preşedinte Nicolas Sarkozy a readus Franţa la statutul său de membru deplin al NATO.
Spre deosebire de Uniunea Europeană, Alianţa Nord-Atlantică probabil se va extinde, nu se va micşora. Muntenegru va primi o invitaţie formală de aderare la NATO, la summit-ul de luna aceasta din Varşovia, iar Bosnia şi Herţegovina, Georgia şi Macedonia sunt următoarele la rând. De asemenea, dezbaterile despre o posibilă intrare în NATO au reînceput în Suedia şi Finlanda, pe fondul comportamentului agresiv al Rusiei din ultima perioada.
În replică, preşedintele rus Vladimir Putin a avertizat că ţara să îşi va repoziţiona trupele, dacă Finlanda intră în NATO.
NATO este mai apreciată decât UE, potrivit unui studiu de luna trecută al Pew Research Center. În cele zece ţări europene în care s-a desfăşurat sondajul, aproape 60% dintre respondenţi au afirmat că au o părere bună despre NATO, în timp ce 30% au spus contrariul. Cu privire la Uniunea Europeană, aceiaşi oameni au precizat că au o părere bună în proporţie de 51%, iar una proastă – 47%.
Există trei motive pentru care nicio ţară nu a părăsit până acum alianţa militară, susţine Jonathan Eyal, director al think tank-ului de securitate şi apărare RUSI.
„În primul rând, în timpul Războiului Rece continentul era divizat, iar calea de mijloc, cea neutră, era dificil de urmat. În al doilea rând, alianţa s-a specializat în sectorul apărării şi nu exista alternativă la asta. În al treilea rând, având în vedere că NATO este încă structura fundamentală care permite implicarea SUA în Europa, dacă pleci, rupi relaţiile cu Statele Unite”, a explicat oficialul NATO.