Președintele Belarus, Aleksandr Lukașenko, a ținut un discurs furios la adresa Rusiei și conducerii de la Moscova și chiar a amenințat cu retragerea din Uniunea Economică Eurasiatică (CEEA) și din Uniunea cu Rusia.
Motivul nemulțumirii lui Lukașenko este că Rusia nu le vinde belarușilor energie la prețurile practicate pe piața internă și refuză să cumpere produse din Belarus, ceea ce duce la epuizarea bugetului Guvernului de la Minsk.
Cu câteva zile în urmă, președintele Belarus făcea elogii la adresa CSI, când vorbea despre succesul integrării post-sovietice. Iar marți a izbucnit pe neașteptate într-o tiradă furioasă împotriva Rusiei, care se pare că este un obstacol în calea integrării. Într-o conversaţie cu Grigori Rapota, secretarul de stat al Uniunii Rusia-Belarus, Alexandr Lukașenko a cerut Rusiei „să decidă” viitorul proiectelor comune de integrare.
„Nu am ascuns și nu voi ascunde: prea multe probleme care au existat în țara noastră, prea multe critici la adresa nu numai a integrării la nivelul celor două state, dar, de asemenea, la nivelul Uniunii Economice Eurasiatice, CSI … Principalul lucru este, desigur, Uniunea economică euroasiatică și Uniunea Belarus-Rusia”, – a spus Lukaşenko. Potrivit acestuia, anul trecut, relațiile comerciale și economice dintre Belarus și Rusia „nu au fost la cel mai bun nivel”.
Altfel spus, Belarus nu mai obține beneficii din vânzările de produse pe piața rusă.
„Nu e bine. Cifra de afaceri a scăzut, dar am adăugat în termeni de volume. Așa că am început să furnizăm volume mari, dar la jumătate din prețurile anterioare. Care este beneficiul Belarus din acest comerţ? Practic niciunul. Batem pasul pe loc de mai multe luni, nu putem ajunge la un acord asupra prețului gazului. În acest sens, Rusia a redus livrările de petrol în Belarus. Noi o percepem ca pe o presiune asupra Belarus, dar nu voi permite acest lucru, nici belarușii”, afirmă preşedintele belarus.
Aleksandr Lukașenko a adăugat că în livrările către Rusia sunt blocate unele mărfuri din Belarus, în special produsele alimentare. „Livrăm în Europa fără probleme, dar în Rusia, nu știm de ce, ele nu sunt calitative, nu corespund standardelor. Dar este clar: atunci când livrăm un produs de calitate la prețuri accesibile în Rusia, lovim buzunarele oligarhilor din agricultura rusă. Ei pun presiuni asupra guvernului, iar guvernul dă comandă funcționarilor de la Rosselkhoznadzor, și așa mai departe, este convins Lukașenko. Ei permit livrările de la trei fabrici, dar opresc de la alte cinci, apoi permit de la cinci, opresc alte șase. Este o presiune evidentă”.
Ca urmare, președintele Belarusului, în mod deschis, a amenințat că va începe să reducă proiectele comune cu Rusia.
„Ne-am săturat, așa nu mai poate continua. Dacă acest lucru va continua vă spun, de ce să întreţinem un aparat de specialişti la Moscova…Acolo sunt 1.000 de specialişti în aşa-zisul guvern al CEEA”, a spus Lukaşenko.
„Se încalcă tot ce s-a stabilit. Trebuie să stabilim în mod clar: fie mergem mai departe, spre o integrare profundă a statelor, fie nu”, a spus Lukașenko.
Nu este prima oară când preşedintele belarus ameninţă cu ieşirea din CEEA.
„Istoria relațiilor Rusia-Belarus din ultimii ani în mod constant a fost însoțită de tot felul de războaie comerciale. Au existat războaie ale „laptelui”, „cărnii”, „zahărului” și „războiul gazelor””, spune Vadim Iosub, analist senior la societatea financiara Alpari.
Acum se desfăşoară „războiul gazelor”. Pe de o parte, există un acord politic privind prețurile cu venituri egale la gazele pentru Rusia și Belarus. Dar, pe de altă parte, având în vedere actualul contract cu „Gazprom”, perspectivele tranziției la prețuri egale sunt minime”.
„Principalele probleme sunt gazele, petrolul și produsele agricole. Datoriile sunt în creștere și Rusia nu este dispusă să reducă prețurile gazelor naturale. Mai mult decât atât, Rusia a redus si livrările de petrol, de care depinde bugetul din Belarus”, afirmă economistul belarus Lev Margolin.
Potrivit lui Margolin, Lukaşenko nu va risca măsuri drastice, dar va continua să se certe cu Moscova. „Nu întâmplătoare este și alegerea interlocutorului. Rapota conduce aparatul Uniunii, și, ca atare, are acces la primele persoane din Rusia. Lui i s-a dat în mod clar de înțeles că, dacă decizia în problemele Belarusului nu este favorabilă, să se aștepte la mici şi cicălitoare piedici”, a spus expertul.
„Pe 11 septembrie, la o secție de votare, Lukaşenko a declarat că va bate palma cu Putin în disputa gazelor în termen de două zile. Același termen limită a fost repetat pe 12 septembrie. A trecut o săptămână şi problema nu s-a urnit”, afirmă comentatorul politic Iuri Drakohrust, de la Radio Liberty.