Rusia a fost adesea acuzată de Occident că își folosește exporturile din domeniul energetic ca o armă politică. Ironia este că Uniunea Europeană face exact același lucru cu gazoductul South Stream, susține Financial Times.
La început, proiectul părea unul logic. După disputele privind prețul plătit pentru gazele naturale între Kiev și Moscova, în 2006 și 2009, gigantul rus Gazprom a devenit din ce în ce mai determinat să nu mai depindă de Ucraina pentru transportul resurselor către bătrânul continent.
Citeşte şi: OPINIE: Lavrov, zumzăie ca o albină prin Balcani, pentru a salva South Stream
Așa a apărut South Stream, o idee care nu implică absolut deloc țara vecină, gazele urmând să ajungă pe sub Marea Neagră direct în Bulgaria.
Însă în acest an, oficialii europeni au început să vadă un pericol iminent în acest proiect: dacă ar prinde viață, ar cimenta și mai mult dependența Europei de resursele rusești, scrie Financial Times.
Mai mult, ei se temeau că Ucraina ar putea fi lăsată cu ochii în soare de Rusia, confruntându-se astfel cu o adevărată criză energetică.
Citeşte şi: O nouă lovitură pentru Rusia: Bulgaria a stopat lucrările la gazoductul South Stream
Însă după anexarea Crimeii și după conflictele armate din estul țării vecine, opoziția Bruxelles-ului a devenit un „nu” hotărât. În consecință, Comisia Europeană a blocat proiectul, susținând că încalcă legislația, iar Bulgaria a fost nevoită să se supună deciziei și să oprească orice activitate care are legătură cu proiectul.
Totuși, Gazprom insistă să meargă înainte cu South Stream. Deja a semnat un parteneriat cu OMV pentru construcția părții austriece.
Însă gazoductul ar putea fi amânat câțiva ani buni sau chiar sistat, având în vedere că Europa încearcă să își diversifice sursele de alimentare.
Iar acest lucru nu ar fi un lucru rău nici pentru Rusia, care ar putea renunța la orgolii și ar negocia prețuri mai bune pentru gazele tranzitate prin Ucraina, investind în același timp în infrastructura locală și într-o conductă nou către China, conchide FT.