Instituţiile guvernamentale, de business, media şi ONG-urile au înregistrat, în 2017, cea mai mare scădere a încrederii, guvernul fiind instituţia învestită cu cea mai puţină încredere în jumătate din cele 28 de ţări cercetate, potrivit barometrul de încredere al Edelman.
Potrivit barometrului de încredere al Edelman, încrederea în media (43%) a scăzut semnificativ şi este la minimul istoric în 17 ţări, în timp ce nivelurile de încredere în guvern (41%) au scăzut în 14 ţări.
Credibilitatea CEO-ului a scăzut cu 12 procente la nivel global, la un minim de 37%, în cădere liberă în fiecare ţară studiată, în timp ce liderii guvernamentali (29%) rămân cel mai puţin credibili.
Potrivit datelor Edelman, 53% din respondenţi consideră că actualul sistem global i-a dezamăgit („este nedrept şi oferă puţină încredere în viitor”), în timp ce doar pentru 15% acesta funcţionează, iar o treime este nehotărâtă.
Chiar şi elitele au o lipsă de încredere în sistem, cu 48% încredere în rândul celor cu venituri mari, 49% încredere a celor cu studii superioare şi o majoritate a celor informaţi (51%) afirmând că sistemul a eşuat.
Distanţa de încredere între publicul informat şi restul populaţiei a crescut cu 15 procente, cu cele mai mari disparităţi în Statele Unite (21 procente), Marea Britanie (19 procente) şi Franţa (18 procente).
Recesiunea din 2008, urmată de globalizare şi schimbarea tehnologică reprezintă unele dintre motivele crizei de încredere la nivel global, consideră Richard Edelman, preşedinte şi director executiv al Edelman. „Consecinţele sunt populismul virulent şi naţionalismul pe fondul revendicării controlului de către populaţie în afara elitelor”, explică Edelman.
Actualele mişcări populiste sunt alimentate de o lipsă a încrederii în sistem, precum şi de temeri economice şi sociale, incluzând corupţia (40%), imigraţia (28%), globalizarea (27%), erodarea valorilor sociale (25%) şi ritmul inovaţiei (22%). Ţări care cuplează o lipsă de încredere în sistem cu frici adânci, precum SUA, Marea Britanie şi Italia au experimentat evenimente precum alegerea lui Donald Trump, Brexit-ul şi eşecul referendumului italian.
Conform studiului, respondenţii favorizează motoarele de căutare (59%) în faţa jurnaliştilor editori (41%), potrivit raportului Edelman. „Lipsa de încredere în media a dat naştere fenomenului ştirilor false şi a politicienilor care vorbesc direct publicului larg”, spune Richard Edelman.
Potrivit studiului citat, un om obişnuit (60%) a devenit o sursă de informare despre o companie în aceeaşi măsură ca un specialist (60%) sau un expert (60%), şi mult mai credibil ca un director executiv (37%) sau un oficial guvernamental (29%).