Adesea cifrele rezultate din calcule şi din estimări le depăşesc cu mult pe cele la care putem gândi noi, cu imaginaţia noastră, sau pe care le observăm la prima vedere.
Faptul este cu atât mai ciudat, cu cât cifrele se referă la realităţi din jurul nostru, cele a căror banalitate ne face să excludem din start eventualitatea unor surprize – notează portalul infoniac, prezentând şi o serie de exemple.
● Specialiştii au calculat că lungimea totală a vaselor de sânge existente într-un singur corp este suficientă pentru a înconjura de patru ori Pământul la nivelul Ecuatorului, ştiind că diametrul planetei este de 12.742 km.
●Astronomii susţin că numărul stelelor din Univers este de două ori mai mare decât numărul grăunţelor de nisip de pe toate plajele planetei. Mai precis, numărul stelelor se ridică la peste 10 sextilioane (cifra 1 urmată de 22 zero-uri, conform dicţionarului Larousse), în timp ce grăuntele de nisip nu pot depăşi cifra de 5 sextilioane.
● Cel mai mare şi arid desert de pe Terra nu este Sahara, aşa cum învăţăm noi la geografie. În realitate, cel mai mare şi arid deşert este Antarctica, unde într-un an cad mai puţin de 5 cm de precipitaţii. Sahara primeşte 10 cm de precipitaţii pe an.
● Greutatea globală a tuturor furnicilor de pe planetă este aproximativ egală cu greutatea tuturor oamenilor. Situaţia se explică prin faptul ca diferenţa dintre numărul furnicilor şi numărul oamenilor compensează diferenţa dintre greutatea unora şi a altora.
● Progresul tehnic în timp este uluitor: astăzi, capacitatea de stocare a unui iPhone performant este de 240.000 ori mai mare decât era capacitatea de stocare a navei spaţiale Voyager, cu care oamenii au ajuns pentru prima oară pe Lună în anul 1969, respectiv acum 45 de ani.
● ADN-ul nostru este în proporţie de 95 % comparabil (nu identic, fireşte!) cu cel al cimpanzeilor şi în proporţie de 50% cu cel al bananelor. Comparaţia ADN-urilor atrage atenţia de fiecare dată asupra faptului că viaţa se trage dintr-un acelaşi arbore originar.
● În mod neaşteptat, suprafaţa planetei Marte este mai bine studiată de omenire, decât fundul oceanelor Terrei. Mai precis, până în prezent au fost studiate doar 5% din adâncurile oceanelor, care acoperă 72% din suprafaţa planetei noastre, în timp ce solul planetei Marte este studiat în proporţie de aproape 10%.
● Cel mai adânc punct al oceanului planetar se află la o asemenea profunzime, încât dacă – prin absurd – am aşeza acolo muntele Everest, vârful acestuia s-ar situa totuşi la 1,6 km sub apă.
● După unele estimări, oamenii au efectuat numai în ultimul an cu tehnică modernă un număr de 880 de miliarde fotografii, ceea ce înseamnă 125 fotografii făcute de fiecare locuitor al planetei. În medie, bineînţeles, pentru că unii n-au fotografiat nimic în toata viaţa lor, iar alţii se joacă toata ziua cu camera.
● Ochiul nostru este atât de sensibil, încât dacă Pământul ar fi fost plat şi am fi putut privi printr-un tunel cu vid, am vedea clar flacăra unei lumânări, situată la 32 km depărtare.
● Cea mai îndepărtată formaţiune din Univers vizibilă cu ochiul liber este galaxia Andromeda, situată la 2,6 milioane ani lumina de noi.