Cu ce ne alegem când Dodon și Plahotniuc ies la film împreună

by Genko Genko
Distribuiti mai departe...

Comaia sandunform grupării care deține de pe vremea agrarienilor puterea în stat, proiectul de lege care prevede introducerea votului mixt a fost votat atât de guvernare, cât și de opoziție. Conform acestei versiuni strâmbe a adevărului, puterea este reprezentată de PDM, iar opoziția de PSRM și PPEM, ceea ce, la o primă și superficială vedere, pare valid. Până la urmă, clivajul proeuropean/prorus există (PD vs PSRM), săgeți demagogice dintre Dodon și Candu există (sau au existat), o retorică publică războinică susținută de sateliți ai celor 2 partide există. Așa că, cel puțin în ochii celor care încă mai contează pentru putere, adică a partenerilor occidentali care-i finanțează, lucrurile ar trebui să fie în favoarea puterii.

Doar că aceștia nu-s atât de naivi, chiar dacă gruparea crede și speră că finanțatorii vor înghiți gogoașa compromisului proclamat obsesiv de președintele Parlamentului Candu în conferința sa de presă. Democrații l-au încoronat pe Dodon drept singurul și adevăratul lider al opoziției, ignorând voit următoarele lucruri evidente pentru orice om cu simț comun, inclusiv pentru partenerii noștri: opoziția poate fi și extraparlamentară atunci când Parlamentul își pierde total legitimitatea; două partide care se declară oponente, dar funcționează în simbioză nu pot funcționa ca puterea/opoziția; Dodon și Greceanîi, din funcțiile lor guvernamentale din vremea PCRM, i-au făcut cadouri prețioase lui Plahotniuc direct din buzunarul nostru (vezi cazul hotelului Codru); Dodon a ajuns președinte datorită grupării, care a lucrat pentru el în campanie prin toate metodele posibile; toată lumea știe că prioritatea este acum lupta anticorupție, nu schimbarea sistemului electoral pentru perpetuarea grupării corupte la putere.

Prin acest vot în gașcă și scos din căciulă, PDM și-a reconfirmat discursul consensului și compromisului, iar PSRM pe cel al victoriei în fața oponenților lor oligarhici. Prin urmare, electoratul lor, care și așa e mai degrabă confuz și ușor de manipulat, nu va rămâne dezamăgit. Iar asta e cam tot ce contează pentru gruparea transpartinică în vederea următoarelor alegeri. Așadar, bine-jucat, tovarăși.

De cealaltă parte, opoziția extraparlamentară, așa fragilă cum este, și-a făcut treaba. Aceasta a comunicat cu publicul pe canalele la care a avut acces (rețele de socializare, Jurnal, Unimedia, Agora, TV7 etc.) și a apăsat acolo unde-i doare pe bandiții noștri cel mai mult: pe (ne)încrederea donatorilor internaționali și a partenerilor noștri occidentali. De aici și lipsa lor de până acum din stradă și imaginea de politicieni pasivi.

Totuși, ieri aceștia au organizat un protest spontan la Parlament, inclusiv cu participarea liderilor și afiliaților PAS, PPDA, PLDM și PN. Evident, ar trebui să ne deranjeze prezența susținătorilor clovnului moscovit Usatîi, dar mă aștept că partidul lor se va dezintegra cât de curând, iar membrii (nu toți la fel de duși ca Usatîi) se vor reorienta. Revenind la protest, având în vedere umilința la care au fost supuși concetățenii noștri, distrugerea spiritului protestatar și civic prin persecutări și manipulări, precum și simplul fapt că foarte mulți moldoveni se află în afara granițelor, protestele publice ale acestora nu sunt de neglijat. Chiar dacă PD le desconsideră, așa cum este și firesc pentru o structură care plătește sau forțează oamenii să participe la manifestațiile lor. Până la urmă, s-ar putea ca niște sute de manifestanți care motivați și conștienți să conteze mai mult decât niște mii de manipulați. Iar sondajele o confirmă.

Ceea ce mi-a mai părut interesant și chiar îmbucurător este faptul că protestul opoziției și al societății civile pare să fie de inspirație românească. Mă aștept să apară și hashtag-uri de tipul #rezist. Protestatarii au încercat și probabil vor continua să încerce să se organizeze spontan, să manifesteze informal și să transmită mesaje comico-ironice, la fel ca în România. O mostră a fost mesajul ”Dodon, ai ieșit la film cu Plaha” afișat de Maia Sandu, cel mai bine cotat politician de opoziție, care a făcut aluzie la remarcile misogine din campanie ale (ne)președintelui candidat Dodon. Mai în glumă, mai în serios, rămâne ca și Comisia de la Veneția să fie impresionată și să-i dea mixtului aviz negativ în iulie.

Tudor Cojocariu


Distribuiti mai departe...

CITIȚI ȘI...