„Trebuie să naționalizăm Google, Facebook și Amazon. Iată de ce”, este titlul unui articol de opinie publicat în The Guardian de Nick Srnicek, un lector în economie digitală de la King’s College. Multe dintre sugestiile lui Srnicek pot părea cel puțin provocatoare sub aspectul competițional al pieței libere.
Trăim în preludiul unei crize, scrie Srnicek, precizând că Google, Facebook sau Amazon produc un monopol asupra datelor noastre mult prea mare pentru a mai servi interesul public, notează Digi24.
Modelul de business al acestor trei giganți le permite să „sifoneze veniturile și datele într-un ritm incredibil și să se consolideze ca noi maeștri ai economiei”. În acest sens, Nick Srnicek dă ca exemplu „războiul internațional al prețurilor la alimente” dus de Amazon prin reducerea subită a prețurilor, cu 43%, în prima zi de după achiziționarea retailer-ului de mâncare organică Whole Foods.
Niciuna dintre aceste companii nu are nici măcar o fărâmă de praxisul companiilor tradiționale: „Facebook conectează utilizatorii, agenții de publicitate și dezvoltatorii; Uber, pasagerii și șoferii; Amazon, cumpărătorii și vânzătorii”. Această dinamică rapidă de a ajunge la o masă critică face ca asemenea afaceri să aibă un succes garantat: „cu cât mai mulți utilizatori, cu atât ei devin mai utili pentru întregii utilizatori”.
Acest lucru creează un vortex de atragere a majorităților, ceea ce produce expansiune economică prin superioritate numerică. Economia bazată pe „efectele rețelei”, subliniază lectorul britanic, „generează un impuls care nu numai că ajută aceste platforme să supraviețuiască controverselor, ci face incredibil de dificilă” detronarea lor într-un flux al competițiilor. Astfel iau naștere „monopoluri formidabile”.
„Google controlează căutările, Facebook guvernează peste social media, iar Amazon conduce comerțul electronic. Iar acum, aceste companii își exercită puterea asupra companiilor non-platformă – o tensiune care ar putea fi exacerbată în deceniile următoare. Să ne uităm la starea jurnalismului: Google și Facebook «greblează» în veniturile record din publicitate prin algoritmi sofisticați; ziarele și televiziunile văd cum agenții de publicitate își iau zborul, disponibilizări în masă, cofrarea jurnalismului de investigație costisitor și prăbușirea unor brand-uri majore de print”, mai scrie Nick Srnicek.
Puterea acestui „triumvirat” asupra „dependenței noastre de date” mai adaugă o „nouă tendință”. În secolul nostru, datele au devenit echivalentul petrolului, o „resursă esențială pentru întreaga economie globală și centrul unei lupte intense pentru a o controla”. Platformele, ca spații de interacțiune între diverse grupuri sociale, furnizează ceea ce este în realitate „o plaformă de petrol pentru date”. Fiecare interacțiune pe platformă devine „un alt punct de date” care poate fi „capturat și introdus într-un algoritm”.
Lectorul britanic sugerează că, pentru a menține o competiție de business sănătoasă pe termen lung, aceste noi monopoluri comerciale ar trebui să filtrate printr-o reglementare care să le impună și elemente de „monopol natural”, precum cele din concurența pentru „proprietatea publică” a companiilor feroviare. Practic, sugerează Srnicek, ar însemna introducerea unui anumit „volum” de control al statului asupra infrastructurii digitale prin care Facebook, Google ori Amazon „câștigă profit și putere”, monopolizând spațiul digital.