Numeroşi refugiaţi musulmani se convertesc la creştinism în Germania, unde aproximativ 900.000 de solicitanţi de azil au sosit în 2015: bisericile subliniază un fenomen notabil, fără a fi însă unul masiv, dar nu oferă statistici, relatează vineri France Presse.
„În dioceza noastră, mai multe grupuri de refugiaţi se pregătesc de botez şi sunt tot mai multe cereri”, indică Felix Goldinger, preot catolic la Speyer, oraş în Renania-Palatinat (sud-vest). Mulţi provin din Iran şi Afganistan, unii din Siria şi Eritreea.
„Mă ocup în prezent de un grup de 20 de oameni, dar nu ştiu cât de mulţi vor ajunge până la botez”, mai spune preotul. În această dioceză, pregătirile durează aproape un an. „În această perioadă, este important ca ei să-şi examineze religia lor originară, islamul, şi de ce doresc să se convertească” la creştinism, spune Felix Goldinger. „Suntem evident încântaţi că oamenii doresc să fie creştinaţi, dar este foarte important pentru noi că ei să fie siguri de decizia lor”, subliniază el.
Acest preot mai remarcă faptul că „mulţi îşi amintesc de ceea ce au trăit în ţările lor, de actele teroriste comise în numele religiei. Ei văd în creştinism o religie a dragostei şi respectului pentru viaţă”.
Printre aceştia, unii dintre iranieni au fost în contact cu bisericile nerecunoscute oficial în Iran, unde trecerea de la o religie la alta este interzisă, şi apoi au trebuit să fugă, explică preotul Matthias Linke, de la Biserica Evanghelică Liberă din cartierul Kreuzberg, în Berlin.
Alţi refugiaţi au întâlnit creştini în timpul periplului lor spre Europa, ca în cazul lui Saeed, un inginer aeronautic afgan de 31 de ani, care a stat împreună cu un creştin timp de patru luni în Turcia şi s-a interesat de religia acestuia. Lectura Bibliei l-a „ajutat în momentele dificile”, mărturiseşte el.
Bisericile dau asigurări că nu subestimează trecerea la altă religie motivată de dorinţa de integrare, dar nici cererile formulate pentru a facilita aprobarea dosarului de solicitant de azil, apostazia sau blasfemia fiind crime pasibile cu închisoarea, cu moartea şi pedepse corporale în unele ţări musulmane precum Iran, Mauritania, Arabia Saudită şi Afganistan. Pentru grupările jihadiste ca Statul Islamic, convertirea la o altă religie este de asemenea un păcat care se pedepseşte cu moartea.
„Sunt refugiaţi care cred că dacă s-ar converti, le va fi mai uşor să rămână aici. Dar aceasta nu are un caracter sistematic”, indică Felix Goldinger.
„Şi-au schimbat ei oare religia pentru a putea rămâne în Germania? Aceasta este o întrebare importantă pentru autorităţi”, susţine Matthias Linke, care este adesea solicitat de către Oficiul Federal pentru Migraţie şi Refugiaţi (BAMF). „Nu am nicio garanţie. Pot doar să-i întreb: faceţi aceasta din toată inima? După botez, cei mai mulţi trăiesc precum nişte creştini şi merg la biserică”, spune el.
În afara noii lor comunităţi, cei care se convertesc încearcă să fie discreţi şi vorbesc sub rezerva anonimatului. „Ei pot să se confrunte cu situaţii dificile în adăposturile de refugiaţi, unde majoritatea sunt musulmani”, afirmă Thomas Klammt, responsabil cu problema migranţilor din partea Uniunii Bisericilor Evanghelice Libere din Germania (BEFG). „Ei se tem de asemenea pentru familiile lor rămase în ţările de origine”, adaugă el.