Promo-LEX: Tiraspolul vrea o „armată” mai atractivă. Cum sunt mascate decesele în rândul militarilor

by Genko Genko
Distribuiti mai departe...

Deși articolul 282 din Codul penal al Republicii Moldova incriminează organizarea unei formațiuni paramilitare ilegale sau participarea la ea totuși, aplicarea acestor prevederi legale rămâne o provocare pentru autoritățile constituționale ale Republicii Moldova. În peste 25 de ani de independență nu există vreo sentință de condamnare în temeiul acestei infracțiuni. Cel mai elocvent exemplu de formațiuni paramilitare ilegale dislocate pe teritoriul Republicii Moldova îl reprezintă „armată transnistreană”.

Conform asociației Promo-LEX, înrolarea în aceste structuri este tacit acceptată și unanim tolerată, dar de fapt trebuie calificată ca și privațiune ilegală de libertate. Încă din anul 2008, Asociația a atras atenția asupra situației complicate a recruților​1 din regiunea transnistreană​2. Chiar și după 9 ani de la acest studiu, tinerii din stânga Nistrului continuă să fie înrolați forțați în structurile paramilitare, pentru că în caz de eschivare recruții riscă o amendă de până la 1700 de euro (care reprezenta la sfârșitul anului 2016, aproximativ 5,5 salarii medii pe economie în regiunea transnistreană) sau până la 2 ani închisoare​3.

O altă problemă o reprezintă condițiile în care recruții îndeplinesc așa-numitul serviciu militar obligatoriu, care sunt cel puțin inumane și degradante. Începând cu anul 2008, Asociaţia Promo-LEX a adus în atenția opiniei publice mai multe cazuri de deces în „armată transnistreană”​. La 2 ianuarie 2008, Anatol Mospan a fost ucis cu cruzime într-o unitate militară din Tiraspol. Oficial, administrația de la Tiraspol a spus că acesta a murit ca urmare a insuficienței cardiace. Totuși, când părinții au deschis sicriul, au văzut că efectiv fiul lor avea fața desfigurată​.

Un alt caz se referă la Eugen Colobîşco, cetățean ucrainean care a „dezertat” de două ori din „armata transnistreană” după ce s-a plâns în repetate rânduri părinților că este bătut şi umilit de superiori. În cele din urmă acesta a fost găsit cu semne de moarte violentă, înecat în râul Nistru​. În același an, pe 18 iulie în urma rănirii cu arma de foc, a murit militarul în termen Ivan Speian​.

În anul 2010 a fost omorât Alexandru Stomatii, dosarul căruia a fost expediat la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, care între timp a fost comunicat deja Guvernelor pârâte (Republica Moldova și Federația Rusă).​8

Un caz recent îl reprezintă cel al lui Alexandr Rjavitin, care a reușit ,,să dezerteze” din structurile paramilitare din regiunea transnistreană, după ce a fost maltratat în mod repetat în decursul a mai multor luni​.

„Cazurile de încălcare a drepturilor persoanelor înrolate forțat sunt confirmate și de constatările oferite de către „ombudsmanul” din regiunea transnistreană. Astfel, conform datelor prezentate de către acesta, în anul 2016 au fost condamnate pentru dezertare 87 de persoane, inclusiv din cauza relațiilor nestatutare dintre militari. Raportul conține și alte informații, în anul 2016 au fost inițiate 7 cauze penale pentru existența relațiilor nestatutare, unde au fost atrași la răspundere penală 12 militari”, conform Asociaţiei.

În aceeași ordine de idei, condițiile inumane nu sunt determinate doar de către relațiile nestatutare între militari, ci și de către abuzurile comise de persoanele cu funcții de răspundere din structurile paramilitare din regiune. Astfel, în raportul „ombudsmanului” se enunță despre 19 infracțiuni, în care au fost atrase la răspundere penală 21 de militari cu funcții de răspundere.

Un alt aspect îl reprezintă datele ce provin de la ,,Ministerul al Apărării” de la Tiraspol, potrivit cărora în anul 2016 3 militari au decedat, detalii despre aceste cazuri nu sunt cunoscute, au existat 8247 de plângeri/petiții cu privire la îmbolnăvirea militarilor din structurile paramilitare, dintre care 2434 de persoane au fost internate în spitale, iar dintre cele 154 de vătămări/traume, 88 s-au produs în timpul efectuării „serviciului militar”.

Fenomenul și amploarea acestuia nu este cunoscut nici autorităților constituționale, nici societății civile și nici oricăror instituții internaționale, deoarece aceste formațiuni paramilitare au un caracter închis și nu poate fi monitorizat în mod obiectiv numărul real de cazuri de violare a drepturilor omului, mai spun reprezentanții Asociaţiei.


Distribuiti mai departe...

CITIȚI ȘI...